Daca am sa plec…

Anunțuri
Publicat în Fără categorie

Biserica [4]

Am vazut ce inseamna Biserica. Acum, sa punem cateva intrebari.

1. Deci, nu mai trebuie sa fie beserici in case?
Nu. Aceasta a fost intr-o perioada in timpul formarii a ceea ce inseamna cu adevarat Biserica. Se mai practica astazi datorita intelegerii partiale a Faptelor Apostolilor. In acelasi timp, expresia „Biserica in case” este posibila. Nu „biserici in case”, ci „Biserica in case”. Biserica este formata din credinciosi, presbiteri, diaconi (vezi cum incepe Filipeni, epistola scrisa in vremea in care lucrarea apostolului Pavel era in a doua ei parte, spre sfarsit). Atentie la epistola lui Petru (prima), unde observam ca exista o mare prigoana si ca crestinii sunt imprastiati. De data aceasta, Petru le scrie si presbiterilor (ceea ce denota existenta lor si faptul ca exista aceasta comunitate a Bisericii nedivizata in vreun fel). O prigoana ca in cazul Bisericii din Ierusalim, dar alte conditii decat atunci. Acum Biserica era deja formata. Epistola lui Petru este una tarzie.

2. Ce inseamna „Biserica in case”?
Biblic, putem sa ne intalnim in grupuri, atent alese si supravegheate de presbiteri, avand ca scop partasia, dar nu formarea unor alte Biserici, in orice sens am intelege aceasta. Nu ma refer aici la plantarea de Biserica.

3. Este pastorul de astazi presbiterul biblic?
Nu stiu. Nadajduiesc ca pastorul tau sa fie! Cateva remarci insa. Alegerea pastorilor trebuie si ea facuta dupa modul in care se aleg presbiterii. Exista o ceata a presbiterilor intr-o Biserica si acestia trebuie sa conlucreze aceluiasi scop. Printre ei este si pastorul biblic. Ramane de vazut in fiecare Biserica, daca pastorul este sau nu cine trebuie sa fie. Ar trebui sa fie evident, dupa un timp de slujire, nu?

4. Cine stabileste regulile?
Biblia. Si astazi au ramas aceleasi.

Biserica Emergenta incearca redefinirea a ceea ce inseamna Biserica. Dar noi avem definitia ei corecta.

Exista anumite baze, de unde se pleaca. Exista un deficit de intelegere in ce priveste Biserica. Ei se folosesc de anumite lucruri bune pentru a organiza ceva gresit. Traditia omeneasca a facut din Biserica o cladire, o bazilica. Unii se folosesc de aceasta pentru a simula o trezire, dar nu fac decat sa alunece in erezie. Biserica ramane Biserica.

Dupa cum Israel a ramas Israel si cand a trecut in vremuri de erezie si departare de Dumnezeu, la fel este si cu Biserica. Poate fi apostata, sau nu. Dar nu se poate forma o alta Biserica, la fel ca in Faptele Apostolilor. Pur si simplu!

Nu am pretentia ca am abordat subiectul din toate punctele de vedere. Dar am incercat sa subliniez ce inseamna Biserica, in definitia corecta. Desigur, s-au adaus multe la Biserica dupa perioada canonica a scrierii Noului Testament. Dar acestea sunt dincolo de definitia apostolica si nu pot fi luate in considerare daca vrem sa vorbim despre o Biserica asa cum trebuie sa fie ea.

Daca luam tot Noul Testament vom gasi intelegerea corecta a ceea ce inseamna Biserica.

Publicat în Fără categorie

Biserica [3]

In aproximativ 20 de ani de la inaltarea Domnului Isus si coborarea Duhului Sfant, apostolii au facut ucenici in multe localitati din vremea aceea. Deja prima generatie de crestini aveau cu ei ucenici pe care-i pregateau sa le ia locul.

Perspectiva ucenicizarii se contura pentru prima oara in istoria Bisericii. In acelasi timp, a aparut nevoia vizitarii Bisericilor formate in aceasta perioada. Faptele Apostolilor ne descrie calatoriile apostolului Pavel dincolo de granitele Israelului.

Noi provocari au aparut. Inca din vremea Bisericii din Ierusalim, diavolul apare si el in scena. Ne amintim acum de Anania si Safira. A fost nevoie de autoritatea si interventia lui Petru pentru ca lucrurile sa fie transate atunci.

Acum, Petru se apropia de sfarsitul vietii. La fel si apostolul Pavel. In aceste conditii, constientizand nevoia bisericilor locale de a pastra linia trasata de Domnul Isus si apoi de apostoli, au fost scrise diverse epistole si a fost stabilita o anumita ordine in bisericile locale, ordine necesara si importanta in planul lui Dumnezeu. Inca nu se sfarsise aceasta perioada a istoriei canonice a Bisericii. Inca nu avem imaginea corecta cu privire la ce inseamna o biserica.

Astfel ca, apostolii au stabilit ca in fiecare localitate unde au fost puse bazele unei Biserici (Adunari), sa fie oameni maturi in credinta (ceea ce s-a intamplat nu chiar din prima zi, probabil), care sa fie atenti la turma, sa supravegheze cresterea spirituala, sa vegheze la fiecare membru al bisericii locale pentru a nu aparea eroarea, pacatul, minciuna, invatatura mincinoasa (erezia).

In fiecare Biserica au fost pusi, astfel, presbiteri, batrani ai Bisericii, oameni alesi dupa niste criterii foarte clare, stricte si cunoscute de noi astazi. Presbiterii mai sunt cunoscuti in Noul Testament si sub denumirea de episcopi. Ei aveau rolul de a supraveghea turma.

Fapte 20 este de remarcat in istorie fiind relatata aici o cuvantare a lui Pavel. Apoi, Timotei si Tit (vezi cartile cu acelasi nume) au fost lasati (trimisi) de Pavel in Efes si Creta pentru a pune lucrurile in ordine (dupa cum se intampla deja in toate Bisericile). In ce consta aceasta – presbiteri in fiecare cetate! Oriunde exista o Biserica trebuiau sa existe presbiteri.

Cum sa fie un presbiter gasim atat in 1 Timotei, cat si in Tit.

Pe langa presbiteri, inca din prima perioada a Faptelor Apostolilor gasim un alt grup de slujitori speciali in Biserica – diaconii. Diaconii se ocupau de lucrurile administrative. Trebuiau sa fie si ei alesi cu mare atentie, fiind nevoie de oameni de caracter, care sa nu se compromita si care sa foloseasca finantele intr-un mod corespunzator, curat si dupa voia lui Dumnezeu. Presbiterii erau, asadar, cei care se ocupau cu sufletele ucenicilor, in planul lui Dumnezeu, in lucrarea de formare si zidire a Bisericii, iar diaconii se ocupau, tot in cadrul Adunarii (Bisericii) de lucrurile administrative.

Tot canonul Noului Testament ne prezinta o astfel de Biserica. Acum imaginea este de ansamblu si putem sa dam o definitie corecta a Bisericii. Biserica nu este Biserica din Ierusalim. Nu este nici cea din timpul primai mari prigoane asupra crestinilor (cand au fost 3-4 biserici locale). Nu este nici Biserica din timpul primilor crestini dintre natiuni. Nu este Biserica din vremea in care se relateaza despre Apolo in Fapte. Da, toate erau biserici reale, dar in formare.

Trebuie sa intelegem ca pogorarea Duhului Sfant a fost un eveniment unic in istorie. Ca atare, el nu se mai repeta. Pe cale de consecinta, nu se mai repeta nici unul din pasii necesari formarii depline a ceea ce a fost Biserica in momentul cand apostolii si-au terminat lucrarea de apostolat. Astfel, din momentul in care apostolii au terminat de definit Biserica, Biserica trebuie sa fie prezervata astfel.

Asadar, acum avem imaginea corecta a ceea ce inseamna Biserica lui Cristos, in ce priveste organizarea conforma darurilor spirituale.

Avem asadar biserici locale, care au presbiteri si diaconi (cel putin presbiteri), membrii care au diverse daruri spirituale si unde alti convertiti ajung sa fie membrii, prin primirea credintei adevarului. In acelasi timp, trebuie sa subliniez ca apostolul Pavel i-a investit cu atoritate pe Timotei si pe Tit (de exemplu) sa organizeze bisericile in lipsa lui. Desigur, aceasta dupa un timp de formare a acestora (ani de zile). O lucrare importanta a presbiterilor este aceea de pastorire a turmei Domnului.

Intelegem ca au existat anumite persoane pregatite special pentru a stabiliza Biserica asa cum ar trebui ea sa fie. Ei, desi au fost tineri in vremea aceea, au fost suficient de maturi spiritual pentru a primi autoritate chiar si asupra presbiterilor, prin scrierile lui Pavel sau marturia sa directa, verbala.

Aplicand aceasta la noi, intelegem ca anumiti presbiteri pot primi autoritate prin Cuvant, pentru a supraveghea toate lucrarea. Exista criterii pentru alegerea presbiterilor. Acesta este rolul unui pastor, dupa cum inteleg eu Scriptura, acela de a-i echipa pe sfinti de asa maniera incat planul lui Dumnezeu cu Biserica sa se realizeze concret in fiecare congregatie. Nu este gresit nici ca doi presbiteri sa carmuiasca o Biserica. Sau mai multi.

Aceasta este imaginea canonica a Bisericii.

Publicat în Fără categorie

Biserica [4]

Am vazut ce inseamna Biserica. Acum, sa punem cateva intrebari.

1. Deci, nu mai trebuie sa fie beserici in case?
Nu. Aceasta a fost intr-o perioada in timpul formarii a ceea ce inseamna cu adevarat Biserica. Se mai practica astazi datorita intelegerii partiale a Faptelor Apostolilor. In acelasi timp, expresia „Biserica in case” este posibila. Nu „biserici in case”, ci „Biserica in case”. Biserica este formata din credinciosi, presbiteri, diaconi (vezi cum incepe Filipeni, epistola scrisa in vremea in care lucrarea apostolului Pavel era in a doua ei parte, spre sfarsit). Atentie la epistola lui Petru (prima), unde observam ca exista o mare prigoana si ca crestinii sunt imprastiati. De data aceasta, Petru le scrie si presbiterilor (ceea ce denota existenta lor si faptul ca exista aceasta comunitate a Bisericii nedivizata in vreun fel). O prigoana ca in cazul Bisericii din Ierusalim, dar alte conditii decat atunci. Acum Biserica era deja formata. Epistola lui Petru este una tarzie.

2. Ce inseamna „Biserica in case”?
Biblic, putem sa ne intalnim in grupuri, atent alese si supravegheate de presbiteri, avand ca scop partasia, dar nu formarea unor alte Biserici, in orice sens am intelege aceasta. Nu ma refer aici la plantarea de Biserica.

3. Este pastorul de astazi presbiterul biblic?
Nu stiu. Nadajduiesc ca pastorul tau sa fie! Cateva remarci insa. Alegerea pastorilor trebuie si ea facuta dupa modul in care se aleg presbiterii. Exista o ceata a presbiterilor intr-o Biserica si acestia trebuie sa conlucreze aceluiasi scop. Printre ei este si pastorul biblic. Ramane de vazut in fiecare Biserica, daca pastorul este sau nu cine trebuie sa fie. Ar trebui sa fie evident, dupa un timp de slujire, nu?

4. Cine stabileste regulile?
Biblia. Si astazi au ramas aceleasi.

Biserica Emergenta incearca redefinirea a ceea ce inseamna Biserica. Dar noi avem definitia ei corecta.

Exista anumite baze, de unde se pleaca. Exista un deficit de intelegere in ce priveste Biserica. Ei se folosesc de anumite lucruri bune pentru a organiza ceva gresit. Traditia omeneasca a facut din Biserica o cladire, o bazilica. Unii se folosesc de aceasta pentru a simula o trezire, dar nu fac decat sa alunece in erezie. Biserica ramane Biserica.

Dupa cum Israel a ramas Israel si cand a trecut in vremuri de erezie si departare de Dumnezeu, la fel este si cu Biserica. Poate fi apostata, sau nu. Dar nu se poate forma o alta Biserica, la fel ca in Faptele Apostolilor. Pur si simplu!

Nu am pretentia ca am abordat subiectul din toate punctele de vedere. Dar am incercat sa subliniez ce inseamna Biserica, in definitia corecta. Desigur, s-au adaus multe la Biserica dupa perioada canonica a scrierii Noului Testament. Dar acestea sunt dincolo de definitia apostolica si nu pot fi luate in considerare daca vrem sa vorbim despre o Biserica asa cum trebuie sa fie ea.

Daca luam tot Noul Testament vom gasi intelegerea corecta a ceea ce inseamna Biserica.

Biserica [3]

In aproximativ 20 de ani de la inaltarea Domnului Isus si coborarea Duhului Sfant, apostolii au facut ucenici in multe localitati din vremea aceea. Deja prima generatie de crestini aveau cu ei ucenici pe care-i pregateau sa le ia locul.

Perspectiva ucenicizarii se contura pentru prima oara in istoria Bisericii. In acelasi timp, a aparut nevoia vizitarii Bisericilor formate in aceasta perioada. Faptele Apostolilor ne descrie calatoriile apostolului Pavel dincolo de granitele Israelului.

Noi provocari au aparut. Inca din vremea Bisericii din Ierusalim, diavolul apare si el in scena. Ne amintim acum de Anania si Safira. A fost nevoie de autoritatea si interventia lui Petru pentru ca lucrurile sa fie transate atunci.

Acum, Petru se apropia de sfarsitul vietii. La fel si apostolul Pavel. In aceste conditii, constientizand nevoia bisericilor locale de a pastra linia trasata de Domnul Isus si apoi de apostoli, au fost scrise diverse epistole si a fost stabilita o anumita ordine in bisericile locale, ordine necesara si importanta in planul lui Dumnezeu. Inca nu se sfarsise aceasta perioada a istoriei canonice a Bisericii. Inca nu avem imaginea corecta cu privire la ce inseamna o biserica.

Astfel ca, apostolii au stabilit ca in fiecare localitate unde au fost puse bazele unei Biserici (Adunari), sa fie oameni maturi in credinta (ceea ce s-a intamplat nu chiar din prima zi, probabil), care sa fie atenti la turma, sa supravegheze cresterea spirituala, sa vegheze la fiecare membru al bisericii locale pentru a nu aparea eroarea, pacatul, minciuna, invatatura mincinoasa (erezia).

In fiecare Biserica au fost pusi, astfel, presbiteri, batrani ai Bisericii, oameni alesi dupa niste criterii foarte clare, stricte si cunoscute de noi astazi. Presbiterii mai sunt cunoscuti in Noul Testament si sub denumirea de episcopi. Ei aveau rolul de a supraveghea turma.

Fapte 20 este de remarcat in istorie fiind relatata aici o cuvantare a lui Pavel. Apoi, Timotei si Tit (vezi cartile cu acelasi nume) au fost lasati (trimisi) de Pavel in Efes si Creta pentru a pune lucrurile in ordine (dupa cum se intampla deja in toate Bisericile). In ce consta aceasta – presbiteri in fiecare cetate! Oriunde exista o Biserica trebuiau sa existe presbiteri.

Cum sa fie un presbiter gasim atat in 1 Timotei, cat si in Tit.

Pe langa presbiteri, inca din prima perioada a Faptelor Apostolilor gasim un alt grup de slujitori speciali in Biserica – diaconii. Diaconii se ocupau de lucrurile administrative. Trebuiau sa fie si ei alesi cu mare atentie, fiind nevoie de oameni de caracter, care sa nu se compromita si care sa foloseasca finantele intr-un mod corespunzator, curat si dupa voia lui Dumnezeu. Presbiterii erau, asadar, cei care se ocupau cu sufletele ucenicilor, in planul lui Dumnezeu, in lucrarea de formare si zidire a Bisericii, iar diaconii se ocupau, tot in cadrul Adunarii (Bisericii) de lucrurile administrative.

Tot canonul Noului Testament ne prezinta o astfel de Biserica. Acum imaginea este de ansamblu si putem sa dam o definitie corecta a Bisericii. Biserica nu este Biserica din Ierusalim. Nu este nici cea din timpul primai mari prigoane asupra crestinilor (cand au fost 3-4 biserici locale). Nu este nici Biserica din timpul primilor crestini dintre natiuni. Nu este Biserica din vremea in care se relateaza despre Apolo in Fapte. Da, toate erau biserici reale, dar in formare.

Trebuie sa intelegem ca pogorarea Duhului Sfant a fost un eveniment unic in istorie. Ca atare, el nu se mai repeta. Pe cale de consecinta, nu se mai repeta nici unul din pasii necesari formarii depline a ceea ce a fost Biserica in momentul cand apostolii si-au terminat lucrarea de apostolat. Astfel, din momentul in care apostolii au terminat de definit Biserica, Biserica trebuie sa fie prezervata astfel.

Asadar, acum avem imaginea corecta a ceea ce inseamna Biserica lui Cristos, in ce priveste organizarea conforma darurilor spirituale.

Avem asadar biserici locale, care au presbiteri si diaconi (cel putin presbiteri), membrii care au diverse daruri spirituale si unde alti convertiti ajung sa fie membrii, prin primirea credintei adevarului. In acelasi timp, trebuie sa subliniez ca apostolul Pavel i-a investit cu atoritate pe Timotei si pe Tit (de exemplu) sa organizeze bisericile in lipsa lui. Desigur, aceasta dupa un timp de formare a acestora (ani de zile). O lucrare importanta a presbiterilor este aceea de pastorire a turmei Domnului.

Intelegem ca au existat anumite persoane pregatite special pentru a stabiliza Biserica asa cum ar trebui ea sa fie. Ei, desi au fost tineri in vremea aceea, au fost suficient de maturi spiritual pentru a primi autoritate chiar si asupra presbiterilor, prin scrierile lui Pavel sau marturia sa directa, verbala.

Aplicand aceasta la noi, intelegem ca anumiti presbiteri pot primi autoritate prin Cuvant, pentru a supraveghea toate lucrarea. Exista criterii pentru alegerea presbiterilor. Acesta este rolul unui pastor, dupa cum inteleg eu Scriptura, acela de a-i echipa pe sfinti de asa maniera incat planul lui Dumnezeu cu Biserica sa se realizeze concret in fiecare congregatie. Nu este gresit nici ca doi presbiteri sa carmuiasca o Biserica. Sau mai multi.

Aceasta este imaginea canonica a Bisericii.