Acasă » Articole » Asemanari – poezie

Asemanari – poezie

Cum muntii isi uita
podoaba lor alba
Cand toamna aduna
belsugul ce-a fost
Asa ne vom trece
Uitandu-ne viata
Avand insa roada-i
Cu, sau fara rost…

Cum se-nalta ceata
spre ceruri, in aburi,
Cand soarele zilei
rasare frumos
Asa ne vom duce
lasand tot in spate,
Cand sus va apare
Maretul Cristos…

Si ce va ramane
din glia desarta,
Cand Tatal din ceruri
rosti-va usor:
„Opriti-va vremuri
Opriti-va ceasuri
Opriti-va toate
din mers si din zbor”?

Si ce te vei face
si ce Ii vei spune
Cand pumni-ti, tarana
Lasa-vor… si-s goi?
Ce lucruri din lume
Ce stari Ii vei duce…
Cand toate-s trecute
si toate sunt noi?

[intr-o dimineata, Septembrie 2009]

Anunțuri

Un gând despre „Asemanari – poezie

  1. Matei 16:24 Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.
    Matei 16:25 Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga.
    Matei 16:26 Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?
    Matei 16:27 Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s