Acasă »

Meditatie scurta 14.01.2011 – sa nu ne facem de ras(?)

Iuda a zis: „Ţină ce a luat, numai să nu ne facem de rîs. Iată, am trimes iedul acesta, şi n’ai găsit-o.” (Gen 38:23)



Vorbea despre Tamar, noru-sa. Se culcase cu ea. A luat-o drept curva si s-a abatut din drum la ea. Cititi contextul in Genesa 38. Iuda ii lasa un zalog ca-i va aduce plata pentru serviciile ei – un ied. Ii lasa toiagul, un lant si inelul, toate ale lui. Cand un prieten bun (care atat de bun era ca nu-l mustrase pentru fapt lui, dar saritor, gata sa ajute – deci, iata ca a fi gata sa ajuti nu-i totul) s-a dus sa schimbe zalogul, dupa vreo sase luni (probabil ca abia acum incepea sa-l mustre constiinta), n-a gasit nicio curva pe drumurile acelea unde se abatuse Iuda. Tamar, femeia cu pricina, isi schimbase hainele de vaduvie sa-i dea o lectie dupa cum considera ea (iata ca hainele au si ele o semnificatie, arata ceva; dar puteti sa continuati si crezand ca nu au daca asa prefererati) ca ar fi drept.
Reactia lui Iuda la situatia in care se afla atunci cand prietenul sau revine cu vestea ca n-a gasit prostituata si nu i-a putut recupera zalogul este impresionanta – tina ce-a luat, numai sa nu ne facem de ras.
Oare cum ne facem de ras? Nu ne facem de ras prin ceea ce facem? Ca e in ascuns sau nu conteaza? Noi tindem sa credem ca da. Totusi, iata ca povestea lui Iuda e in Biblie, Iuda a fost prezentat istoriei cu fapta aceasta a lui nu tocmai vrednica. Tinea ceva la imaginea lui – inel, lant, toiag. Va dati seama ce prejudiciu era adus imaginii lui daca se afla?
De ras nu ne facem daca ne marturisim greseala. De ras ne gandim sa nu ne facem cand suntem ispititi, nu dupa ce-am cazut in pacat. Dupa ce-am cazut in pacat ne-am facut deja de ras, degeaba ne mai chinuim sa acoperim niste fapte cioplite in istorie pentru totdeauna. Cat timp credem noi ca vom reusi sa facem fata timpului ei tinanand cearceaful sa nu se vada? Solutia pentru pacat e marturisirea si indreptarea nu acoperirea. Dar, Iuda descopera pe de alta parte natura noastra omeneasca si modul nostru de-a reactiona instinctual. Si David a trecut printr-o situatie asemanatoare.
Ca sa nu ne facem de ras trebuie sa fim atenti la viata noastra sa nu cadem in ispita. Sa ne tinem strans pe mijlocul cararilor neprihanirii, langa ai nostri (fratii sfinti). Sa ramanem langa Cuvant si rugaciune si post (pe care trebuie sa le invatam chiar daca nu ne place, lipsa lor arata cat de firesti suntem) pentru a razbi si a nu ne face de ras. Cat de penibil e atunci cand gresim si incercam din rasputeri sa pozam in neprihaniti. Da, suntem oameni, suntem slabi, dar sa privim adevarul in fata si sa ne ferim de pacat, fiindca noi am fost rascumparati cu un scop.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s