Acasă »

Despre martiriu[4] – pe seama unor articole

„Astfel, botezul sangelui putea inlocui botezul cu apa. Daca un catehumen, asadar un adept nebotezat, era chemat sa-si dea viata pentru credinta in Cristos, era numarat ipso facto  printre membrii Bisercii din cer. Martiriul era considera forma cea mai sublima in imitarea lui Cristos, cea care asigura unirea cu El.” (Si cerul s-a umplut de sfinti…, pg.112-113, Lucian Dinca)

„Cand timpul persecutiilor se va sfarsi si martiriul crestin va disparea, crestinismul va capata un caracter colectiv, iar calitatea vietii crestine va scadea. Sfantul Ioan Gura de Aur isi aminteste: ‘am auzit ca in timpul persecutiilor traiau adevaratii crestini.’… Din temnitele lor unde asteptau moartea, isi incurajau fratii si impartaseau cu ei invatatura crestina care devenea un testament pretios pentru generatiile urmatoare.” (pg.113, Lucian Dinca)

„Daca  nu este motivat de dragoste, martiriul este pura sinucidere sau o moarte calitativ egala cu a unui razboinic care piere in lupta cu sufletul incarcat de patimi.
     Martiriul-desavarsire este surprins in aceste cuvinte: ‘Astfel, noi numim mucenicia (de)savarsire, nu pentru ca omul si-a sfarsit viata, cum inteleg ceilalti oameni, ci pentru ca a aratat un lucru desavarsit de dragoste’. Moartea este sublimata, atentia se muta de la actul exterior al chinului, al torturii, la atitudinea interioara, dictata de dragoste. Foarte important aici mi se pare faptul ca, desi martiriul este expresia ultima a desavarsirii gnostice, intrucat dragoste de Dumnezeu constituie virtutea cea mai inalta a crestinului, iar atentia lui Clement se indreapta incontinuu spre atitudinea interioara, martirii nu se bucura de un statut special, asa cum am vazut ca afirma Tertulian sau Origen. Clement nu vorbeste despre autoritatea si invrednicirea martirului de a oferi pace, iertere, ba chiar, dupa cum am vazut la Origen, de a participa oarecum activ la eficacitatea jertfei lui Cristos.” (pg. 145-146, Otniel Veres)

„In concluzie, pare a spune Clement, traieste in fiecare zi ca un adevarat martir, si daca se iveste prilejul de a parasi mai repede aceasta lume pentru a pleca spre Ierusalimul ceresc, nu te eschiva, dar lasa-te condus de intelepciune si echilibru in tot ce faci.” (pg. 147, Otniel Veres)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s