Acasă » Citate carti » Tortura pe intelesul tuturor[3]

Tortura pe intelesul tuturor[3]

„Judecatorul, flancat de doi asesori populari, a caror unica si patriotica datorie era sa dea aprobator din cap, se simtea in largul sau. Punea intrebari, lansa observatii malitioase, dupa care dicta grefierului raspunsurile primite, intorcand vorbele pe dos, modificandu-le intelesul, potrivit cu nevoile justitiei populare. Acest impartitor de dreptate era capitan si se numea Liviu Pruna. Creierul lui functiona dupa principiul aparatului digestiv al unei pasari de curte: inghitea boabe si producea gainat. O asemenea pricepere de a deturna sensul unei marturii, de a o impinge catre opusul ei, tintind sa transforme un om cinstit intr-un bandit, ca si talentul de a face dintr-un enunt simplu si cuminte o monstruozitate gramaticala nu puteau sa ramana fara urmari: indata dupa revolutia din 1989, Frontul Salvarii Nationale l-a avansat pe Judecatorul militar Liviu Pruna la gradul de general.” (pag. 45)

„Avocatul lui Sandu Mihalcea, o duduie pretentioasa si sclifosita, a implorat instanta sa nu fie prea aspra cu un adolescent, un puber, un copil nestiutor, cum este clientul ei. Copilul nestiutor, barbat puternic si viril, in relatitate, cu barba crescuta perie doar in cateva ceasuri, o privea induiosat de imaginea infantila pe care el, delicventul din boxa, reusise sa o proiecteze asupra sexului frumos.” (pag. 50)

„S-au auzit un geamat prelung, un tipat, o injuratura. Doar injuratura ii apartinea locotenentului Stefan. Cand a revenit printre noi, fata lui Dan Demetrescu era rosie ca focul, sangele ii siroia pe obraz, iar urechea ii atarna sfartecata, aproape smulsa de la locul ei, tinandu-se moale intr-o bucata de cartilaj.

Pe locotenentul Stefan aveam sa il revad peste vreo sapte, opt ani, intr-un tramvai, asezat pe scaun alaturi de consoarta sa, careia ii mergea gura melita si care ii reprosa ceva legat de casa si de copii. Ea vorbea, dadea elocvent din maini, iar el asculta neclintit si solemn ca un bolovan. In discursul nevestei reveneau doua cuvinte cheie: prostule, mototolule. Nu se cuvenea sa ma amestec in disputa lor de familie, insa imi statea pe limba sa iau apararea barbatului si sa-i spun femeii ca se insela: o fi fost el prost, dar nu mototol. Despre asta ar fi putut sa depuna marturie miile de detinuti politici care-i trecusera prin mana.” (pag. 61)

„Insa judecatorul nu are scuza. Tinut sa imparta dreptatea, el a dat cele mai aberante sentinte din istoria justitiei romane. Potrivit statisticilor, pierderile Romaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial au depasit 300.000 de morti: 147.000 pe frontul de rasarit, 167.000 pe cel din apus. Pe timp de pace, au avut de suferit, din motive politice, peste 2.000.000 de persoane: retinuti, anchetati, condamnati prin sentinte judecatoresti, condamnati administrativ, internati in colonii de munca sau in clinici psihiatrice, deportati. Dintre acestea, au pierit in celule sau in lagare de exterminare cam 300.000.” (pag. 83)

„Aceasta pedeapsa regulamentara se numea, in limbajul subtil al proceselor-verbale, bataie organizata. Se confirma astfel, neoficial, existenta celeilalte batai, neorganizate, intamplatoare si salbatice, pe care ti-o aplicau caraliii fara sa mai astepte semnatura comandantului. In cazul pedepselor supravegheate, improvizatia si fantezia creatoare a batausului isi pierdeau mult din importanta. Locul lor il lua rutina, o excelenta tehnica de economisire a energiei, a efortului de gandire, in primul rand.” (pag. 91)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s