Acasă » Articole » Tortura pe intelesul tuturor[4]

Tortura pe intelesul tuturor[4]

„Sunt practici simple care rodesc frumos. La inceputul anului 1958, Securitatea a arestat un mare numar de fosti prizonieri de razboi. Ofiterii romani care s-au opus infiintarii dezonorantelor divizii ‘Tudor Vladimirescu’ si ‘Horia, Closca si Crisan’ fusesera condamnati de rusi sub acuzatia de crima impotriva umanitatii. Refuzul de a intoarce armele impotriva propriei tari nu putea ramane nepedepsit. Cei mai multi s-au repatriat abia in decembrie 1955, dupa 12-14 ani de lagare sovietice. La scurta vreme, moartea unuia dintre ei, a capitanului George Fonea, i-a strans din nou impreuna, la cimitirul bucurestean Reinvierea. Nu au venit chiar toti, unii se aflau la inchisoare, altii prin spitale, dar au venit suficient de multi ca sa dea de lucru unei echipe intregi de securisti fotografi. Cum George Fonea isi pierduse un ochi in razboi, cheltuielile de inmormantare au fost suportate de Asociatia nevazatorilor; statul roman nu avea bani pentru funerariile unui erou. Din perspectiva modesta a omeniei, orbii vedeau mai bine decat autoritatile cu priviri agere. Aproape toti cei care au trecut pe la catafalcul mortului – Georgea Fonea era o legenda si ducea cu el in groapa renumele de poet al prizonieratului – au schimbat curand hainele de doliu cu haina de ocnas. In imaginatia infierbantata a anchetatorilor, florile depuse pe mormantul prietenului deveneau ajutor legionar, iar corul bisericesc si veghea la capataiul disparultului, ritualuri de organizatie antistatala. Fostii prizonieri de razboi au primit pedepse intre 18 ani si munca silnica pe viata, fara a fi lipsiti si de cateva condamnari la moarte. In gradarea sentintelor, este posibil ca Judecatorii sa fi tinut seama si de grosimea luminarilor pe care le-a aprins fiecare inculpat.” (pag. 184-185)

„N-avea insa nimic din cucernicia studiata, aducand a ipocrizie, cu care unii preoti isi indeparteaza credinciosii de la ei si de la biserica. Vantul scutura maldarele de stuf, ploua mocaneste, prin gaurile acoperisului se zareau nori plumburii, iar parintele Chiriac ne asigura ca virtutile pagane nu sunt decat vicii stralucitoare. Ii lua martori pe Parintii bisericii si pe filosoful danez, pentru a ne convinge ca sinuciderea nu este un act de libertate. Nu poate fi act de libertate, sublinie el, un lucru care violeaza datoriile catre aproapele tau, mai ales daca sinucigasul este un biet disperat. De aici incolo, conferentiarul uita ca tine un curs de filosofie. Glasul lui deveni soapta, ascultatorii isi incordara auzul, iar parintele Chiriac (care vorbea de la inaltimea teribilei lui condamnari, de 15 ani de munca silnica) paru ca sta de vorba cu el insusi. Isi lasa capul pe spate si inchise ochii. Opusul disperarii, se confesa el, este credinta. De la altitudinea ei, care da un sens creator disperarii, eul isi gaseste formula; rapotandu-se la sine, voind sa fie sine, eul plonjeaza in propria transparenta…” (pag. 188)

„Un sergent norocos i-a descoperit actorului Ion Omescu o fasie de hartie de sac – sacii de ciment treceau prin mainile brigazii de constructori – pe care omul o acoperise cu nenumarate semne interzise. A privit-o incantat, a rasucit-o in toate felurile, s-a dumirit despre ce este vorba si l-a pedepsit pe infractor cu cinci zile de izolare. Si-a justificat masura luata printr-un proces verbal, intocmit pe loc, in care isi informa comandantul ca ‘detinutul Omescu Ion a scris in limbi straine si in alte limbi’. L-a citit cu glas tare pentru a-si verifica stilul. Renuntarea la cultura orala, in favoarea scrisului, comporta riscuri si pentru el.” (pag. 208)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s