Acasă » Apologetica » La nunta. Hainele

La nunta. Hainele

Speram sa nu ajung aici. Nu ma refer la acele personaje care sunt rele, afurisite, tradatoare, ci la imbacaminte.

La nunta, cel mai important lucru este cum arati. In exterior, evident. Se fac poze, nu vrei sa ramai pentru totdeauna imbracat banal. Trebuie sa fii diferit. Trebuie sa fii original, adica asa cum sunt pesonajele-modele de la televizor.

Dar, fratilor, parerea mea este ca bunul simt a disparut, atunci cand vorbim despre asa ceva. Nu mai stiu oamenii sa se imbrace. Se casatoresc cei doi? Mergem la nunta lor? Na… E momentul sa ne etalam garderoba! Acum e timpul! Nunta este acel eveniment care se intampla in istorie, afara din spatiu si timp, necontabilizabil in iconomia lui Dumnezeu, cand toate valorile bunului simt si ale credintei nu se mai aplica, unde ne putem destrabala si imbraca si noi, macar odata in viata, cum vrem! Ca, in rest, ne obliga obiceiul si fratii sa fim smeriti si atenti cu hainele. La biserica zic…

Propun urmatoarele: usi inalte, de minim 3m, pentru a asigura integritatea frezelor la intrarea omului de rand; eliminarea blitului de pe aparatele foto avand in vedere stralucirea hainelor la purtator; inventarea papucilor cu talpa inalta pentru barbati (cu sau fara varf ascutit, de preferinta cu) pentru a reveni la inaltimea sotiei, s-o priveasca iarasi in ochi; eliminarea imbratisarii prin simulare, dupa modelul sarutului in aer; ridicarea pretului la articolele de prost gust pentru stimularea economiei (oricum se vor cumpara, nunta nu se anuleaza pentru atata); maximum doua feluri la mancare, pentru a nu se sufoca sufletele in corsete; ochelari Google „Christian Man Teen 101” cu rulaj de versete pe fundal, cu senzor de miscare la pornire, pentru a-i ajuta pe baietii neexperimentati sa nu se uite dupa formele (chiar nu vreau sa fiu mai direct) surorilor, socati, evident, fiindca de obicei abia ca le zareau fetele de baticurile de duminica; aparatoare de fibra pe fluierele picioarelor, culoarea pielii, la fete, pentru a nu se lovi cu urmari de vanatai, in ciocatele baietilor impiedecati; scut de protectie pentru mireasa, in caz ca e in pericol de-a se lovi de freza data cu fixativ (doua modele, pentru siguranta) a baetilor de baeti carele vine la felicitat (ca asa se face).

Soacra mica si… soacra mare. Ziua Z a venit. Coafor, haine, machiaj. N-a vazut Parisul… Motiv pentru care Parisul e inca apreciat! Si, pe buna dreptate…

Daca predica-i proasta, avantajul e ca poti sa nu te plictisesti incercand sa descoperi cine-i cine. Familia e usor, ca sta in primele randuri. De restul zic. Dezavantajul e ca daca faci cunostinta cu cineva la o nunta, sa nu te trezesti nepoliticos mare cand treci pe strada dupa si nu saluti. A, scuze, nu te-am recunoscut (de fapt, nu stii cu cine vorbesti, e alta persoana pe deplin!).

Si cand te gandesti ca NICIODATA nu am vrut sa stiu gusturile in imbracaminte ale nimanui. Si, totusi, sunt fortat sa le aflu… De ce? Ce rau v-am facut eu voua?

PS: am pus acest articol la categoria „Apologetica”.🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s