Acasă » Crestinism » Allhalloween. Sfintii si martirii. Mortii si anul liturgic

Allhalloween. Sfintii si martirii. Mortii si anul liturgic

Nu mi-am propus sa scriu despre halloween in acest an, fiind ocupat. Totusi, a trebuit, fiindca s-a intamplat ceva. Niste copii au venit la usa mea, imbracati urat, vopsiti urat pe fata… Si m-am gandit… A trebuit sa ma gandesc, nu pot altfel, fiecare cu problemele lui…

As pune in discutie unele aspecte. As pune niste intrebari, as ridica niste probleme, as pune in contradictie anumite realitati/intamplari simultane.

1. Intrebari

– Cum de a prins aceasta „sarbatoare” in lumea crestina a ortodoxiei din Romania?

– Evident, majoritatea nu a promovat acest obicei, atunci cum a ajuns sa fie abordat la o atare scara, astazi?

– De ce am fi impotriva acestei sarbatori, doar fiindca nu suntem obisnuiti cu ea?

– Se pleaca de la ideea de a ridiculiza moartea, dar oare printr-o asemenea manifestare o facem? Sigur asta propune sarbatoarea, sau propune altceva?

– Are sens sa ridiculizam moartea?

– Se spune ca e o sarbatoare plecata din crestinism. Ok, dar este pentru aceasta neaparat buna? Adica, originea unui lucru il face pe acela implicit valoros?

– Este aceasta sarbatoare rezultatul unei abordari teologice gresite asupra cultului mortilor si a altor chestiuni conexe?

– Trebuie s-o acceptam fiindca nu avem ce face, ca suntem romani si suntem cei dupa care se calibreaza definitia cuvantului „moale”?

– De ce nu masti cu o estetica a frumosului?

– Este halloween o incercare de a inlocui craciunul?

– Evident, e vorba de bani, de castiguri. Dar, e doar atat? Poate… Poate nu…

– De ce se implica scoala in chestiune? Nu ar trebui ca in scoli sa se puna accentul pe educatie in alt sens?

 

2. Contradictii

– Cum de parintii isi invata copiii intr-un cadru pozitiv, luminos, dar ii incurajeaza sa fie cu totul altfel in aceasta zi din an? De ce? Cum se potrivesc cele doua abordari?

– De ce s-ar ridica vocile impotrivitorilor crestinismului sa critice Craciunul si Pastele, dar sa accepte aceasta sarbatoare, daca provine din crestinism?

– Sunt toti mortii intruchiparea uratului, ca sa avem o estetica a uratului ca exclusivitate reprezentativa in obiceiurile acestei sarbatori?

– De ce merg romanii la moaste fiindca sunt „crestini ortodocsi” dar nu mai sunt, brusc, atunci cand e vorba despre Halloween?

– Daca argumentam ca intunericul nu trebuie neaparat vazut ca rau si lumina nu neaparat ca bun, atunci de ce doar estetica uratului in obiceiul acestei zile? De ce nu doar estetica frumosului? Fiindca, evident, dupa acelasi rationament, moartea nu ar fi ceva neaparat rau…

– Ii invatam pe copii in scoli ca trebuie sa fie ingeri, dar apoi ii incurajam, didactic, sa fie monstri, macar pentru o zi… Interesant, nu? Oricum, consecventa in niciun caz. Ipocrizie?

– Acesta „sarbatoare” apare in relatie cu… nu o sa va vina sa credeti… martirii, sfintii… (concepte crestine); de ce oare? nu vad vreo legatura… Eu percep si inteleg altfel toate relatarile biblice si toata istoria crestinismului (atat cat o cunosc), nici nu mi-ar trece prin cap o asemenea asociere…

 

3. Probleme

– Din toate acestea, cat pricep bietii copii?

– Cum sa le spun copiilor ca eu resping acest obicei, dar nu pe ei, cand ii refuz la usa? De ce sa ma forteze pe mine sa-i resping? De ce sa ma forteze sa fiu pus fata in fata cu aceasta decizie pe care trebuie s-o iau? Este acesta un atac personal, fata de mine, la care sa raspund ca atare? Daca da, atunci e razboi, clar! Oricum, eu ma simt pus intr-o situatie penibila…

– Nu as da vina pe sarbatoare pentru raul din lume, am vazut multe reactii care infiereaza obiceiul, ca-i rau in sine… oare nu noi l-am inventat, nu noi l-am promovat, nu noi l-am ingaduit? Adica, da, sa fie si o reactie, sa se ia atitudine, dar nici sa mergem in extrema de a-i face pe toti draci si satane, iar noi, evident, cei buni, personajele pozitive…

– Sunt curios de argumente pentru o astfel de sarbatoare…

– Este interesant faptul ca o astfel de sarbatoare pare sa fie respinsa de biserica ortodoxa din Romania, dar prinde foarte mult intr-o tara preponderent… ortodoxa.

– Mi se pare ca noi intelegem ideea de distractie ca pe ceva negativ, de obicei. Adica, de ce nu m-as distra fara sa beau, fara sa ajung prin santuri drogat si fara sa ma imbrac urat si sa ma vopsesc pe fata ca un drac rosu sau negru?

– Nu vi se pare ca viziunea oamenilor despre demoni este una a evului mediu? Adica, trebuie neaparat ca „diavolul” sa fie cu coarne si rosu (de exemplu)? Nu poate sa fie imbracat in alb, cu aripi frumoase si vorband cu blandete?

– Are de-a face sarbatoarea cu cultura/incultura oamenilor, cu o anumita intelegere asupra lumii si a vietii (mortii)?

– Deschis si o problema mai acuta – de ce nu exista o promovare a esteticii frumosului, a bunului simt si a culturii prin valoare? De ce nu promovam, in generatia tanara, valori precum: cititul, imbracamintea frumoasa si decenta, bunul simt in exprimare, valoarea celor care gandesc si care pot face ceva bun, folositor s.a.m.d.? De ce lipsesc acestea, la scara larga? Oare pentru ca toti putem sa fim rai, dar nu toti buni? Atunci, evident, raul nu-i tot una cu binele, chestiuni relative. Iar, daca este asa, atunci de ce am promova raul in detrimentul binelui? (apropos, tangential, daca lumea noastra ar fi duala, in sensul raportului dintre rau si bine, atunci am avea, nu-i asa, si o sarbatoare a ingerilor, soarelui, luminii, frumosului, candva dimineata, chiar daca tot intr-o intelegere de tip ev-mediu cu privire la aceste aspecte?).

– Daca se preda in scoli acest obicei, evident, copiii vor lua invatatura ca si pe orice altceva. Ce ne face sa credem ca nu vor fi invatati, pe viitor, orice ca fiind bine? Homosexualitatea? Evolutia? Omul pe acelasi nivel cu animalele? Familia e doar un moft? Sexualitatea e binele absolut? Daca nu ne facem cruce suntem fara Dumnezeu? Si cate altele…

– Fara lipsa de modestie, cu respect si consideratie, eu totusi nu cred ca profesorii au pregatirea necesara sa faca activitati cu copiii, in scoli si gradinite, pe tema aceasta a halloweenului… Intram in alta discutie. Dar, totusi, ne trimitem copiii la scoala sa fie invatati „carte”. Daca se adreseaza probleme legate de abordarea conceptiei despre lume si viata, de ce ar fi invatati copiii nostrii valori ca aceastea: estetica uratului ca distractie, ideea ca nu exista Dumnezeu, ideea ca Dumnezeu ar fi doar dupa cum Il defineste cineva anume (care, la o adica, Il poate defini si eronat, daca presupunem ca Dumnezeu chiar exista, nu?). Cine dicteaza ce sa invete copiii in scoli si de ce, fiindca e clar ca nu majoritatea? Cine si de ce? E important, insa, nici sa nu cadem in teoriile conspiratiei. Totusi, am putea raspunde la aceasta intrebare?

 

Mai sunt multe…

Eu sunt impotriva acestui gen de „sarbatoare”. Din principiu. Am si argumente, dar mai degraba m-ar interesa argumentele pro, ca nu-mi vine in minte niciunul si, totusi, e atat de populara aceasta… sarbatoare a esteticii uratului.

2 gânduri despre „Allhalloween. Sfintii si martirii. Mortii si anul liturgic

  1. In respectiva vineri (31 oct.) am avut noapte de rugaciune la biserica. Nu stiu daca a fost programata special in acea data, dar am fost surprins de modul in care aceasta „sarbatoare” a influentat subiectele de rugaciune. Am plecat jelind copiii vopsiti din cartierul Crangasi, am trecut pe la „pacatosul” rezident la Cotroceni si am esuat undeva in Orientul apropiat, la ISIS si la victimele ei. Spun „am esuat” deoarece – preocupati de pacatele altora – am uitat sa ne mai rugam pentru ale noastre. Ca de obicei, as spune. Ne asemanam din ce in ce mai mult cu multimea care a venit la Hristos – nu cu pacatele proprii – ci cu ale acelei biete femei pacatoase, si din ce in ce mai putin ascultam indemnul Scripturii, care spune: ” Fiecare sa se planga mai bine de pacatele lui!” (Pling.3:39).
    Cat despre cauza pentru care aceasta sarbatoare „prinde” in Romania, cauza este (probabil) snobismul post-decembrist, care ne face sa ne inchinam la tot ce este „Made in USA”. Ortodocsii se „inchina” la traditii TRECUTE, evanghelicii se inchina la practici PREZENTE in marile imperii, cand de fapt ar trebui sa ne inchinam toti Celui in mana caruia este VIITORUL…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s