Acasă » Apologetica » BigImpact, Summitul Global de Conducere si problema ereziei (1)

BigImpact, Summitul Global de Conducere si problema ereziei (1)

Se impun anumite intrebari si discutii, avand in vedere atitudinile si reactiile celor din mediul evanghelic din Romania fata de BigImpact, de Summitul global de conducere, de anumiti lideri s.a.m.d. Voi aborda anumite puncte sensibile, dar o voi face incercand sa le vad din ambele parti. Asadar, atunci cand voi exprima punctul meu de vedere o voi face explicit. Pentru ca multi nu inteleg in mod direct acest lucru, voi face precizarea ca unele argumente nu sunt pentru a apara ceea ce cred eu, ci pentru a intelege realitatea.

In primul rand, trebuie sa mentionez ca NU sunt de acord cu ideea de a aduce argumente pentru a sustine ceea ce crezi deja ca mod de lucru. Argumentele se aduc in cautarea adevarului, din dorinta de a intelege lucrurile mai bine si a le cuprinde, pentru a intelege adevarul si a face binele. Nu putem sa argumentam fiindca avem un interes. Atunci, argumentul nostru nu prea functioneaza, fie ca interesul e bun, fie ca e rau. Fiindca, argumentul trebuie adus pentru a demonstra, nu pentru a ascunde. Nu argumentez ca sa-mi sustin pozitia (care poate e rea), ci argumentez ca sa sustin adevarul. Atunci, argumentul se solidifica, se intareste. Altfel, se subtiaza, chiar daca am cele mai bune intentii.

Sunt voci care afirma ca BigImpact este eretica si ca aduce numai probleme. Asadar, toti cei care au de-a face cu BigImpact sunt ucenici ai lor. Am citit de curand o brosura care s-a scris asa. Ceea ce mi-a provocat o reactie puternica, nepotrivita pentru unii, potrivita pentru altii. Nu-mi propun sa ma disculp aici, scopul meu este sa discut dincolo de persoane anume si reactii.

In toata aceasta tensiune, trebuie sa ne punem problemele concret si cu calm, pentru a discuta si nu pentru a acuza.

1. Este BigImpact o organizatie eretica? Sa ne ferim de ea?

Pai, in primul rand, bisericile baptiste sunt intr-o uniune. Ce zice uniunea despre BigImpact? Este foarte usor sa se puna presiune pe biserici si oamenii din biserici, iar uniunea sa nu spuna nimic. Unii oameni din unele biserici poate nici nu stiu engleza sa studieze ei ce persoane aduc cei de la BigImpact la conferintele lor. Altii poate stiu. Intr-o brosura pe care am citit-o recent, autorii sugereaza, implica faptul ca cei care au legaturi cu BigImpact sunt ucenici ai lor si ai celor care vin sa conferentieze prin ei.

Ei bine, nu e chiar asa. Pot sa fie, intr-adevar, ucenici ai lor. Totusi, ma indoiesc ca in Romania noastra bisericile baptiste spunt „ucenici” ai unor oameni de prin SUA sau alte tari, CEO ai unor companii (nu vreau sa fiu rautacios chiar deloc, dar cei mai multi nici nu stiu ce-i aia CEO…). E mai degraba vorba de lideri din biserici si, poate, formatori de opinie in adevaratul sens al expresiei. Si, nici asa nu e chiar atat de clar.

Big Impact, de exemplu, a adus in Romania vorbitori de calibru, pe care altii nu au fost in stare sau nu au fost interesati (ca nu au putut sau ca nu au vrut) sa-i aduca. Precum Josh MacDowell sau Ravi Zacharias. Am fost la ambele conferinte si m-am dus fiindca am vrut sa-i ascult pe oamenii acestia. Am avut ocazia sa schimb cateva cuvinte cu fiecare dintre ei. Primul autor a scris o carte care pe mine m-a ajutat foarte mult in tinerete, „Marturii care cer un verdict” (titlul in limba romana) si este autor a peste 100 de carti, multe dintre ele pentru tineri. El isi doneaza toti banii din cartile vandute. Al doilea, unul dintre cei mai populari conferentiari crestini apologeti din lume, este un om simplu si foarte profund. Experientele sale de peste tot din lume, spuse in timpul mesajelor pe care le-a avut, m-au marcat cu adevarat.

Ei bine, o judecata superficiala, m-ar cataloga pe mine, de exemplu, un ucenic al lui Josh si Ravi. Mi-ar placea, recunosc, intr-o anume masura, sa fiu. Dar, nu sunt. Am fost la conferintele acestea, am invatat mult. Big Impact nu mi-a facut un favor special, ca sa ma tina in sah si sa fie nevoie sa accept greseli pe viitor, fiindca, iata, acum am o datorie. Ei au organizat o conferinta, eu am vrut sa merg, am platit in dreptul meu, am fost, am ascultat, am judecat.

In ce priveste Summitul global de conducere, am considerat sa nu merg. Am avut anumite motive, printre care faptul ca eu nu consider ca intelepciunea lumii are vreo valoare cand vorbim de Biserica sau faptul ca am descoperit anumite greseli teologice importante in ce-i priveste pe unii vorbitori sau sustinatori ai conferintei (care nu este un produs al BigImpact).

Asadar, este Big Impact o organizatie eretica pentru ca organizeaza Summitul? Este una apologetica in sensul bun fiindca l-a adus pe Ravi? Este una interesata de tineri fiindca l-a adus pe Josh? Aceste intrebari sugereaza ca nu putem sa fim atat de simplisti cum ar vrea unii in abordarea chestiunii.

Daca Summitul aduce eretici, cred ca Uniunea Baptista ar trebui sa aiba un cuvant de spus. E o chestiune la nivel de tara, nu se intampla doar intr-un singur loc. De ce nu o face? De ce liderii din Romania, daca Uniunea nu o face, nu s-au constituit intr-o miscare prin care sa se inlature consecintele negative ale organizatiei Big Impact, daca acestea exista cu adevarat?

In acest moment, nu spun nici ca sunt de acord cu Big Impact, nici ca nu sunt. Spun doar ca se pune prea multa presiune asupra bisericilor locale si aproape deloc asupra uniunii sau asupra liderilor la nivel de tara. Avem Internetul, avem atatia pastori si lideri care sunt platiti sa se ocupe de Biserici. Ei au timpul necesar sa studieze multele resurse de care nu ducem lipsa. Ce spun ei despre asta? Si nu ma refer aici la cateva voci? De ce nu se discuta chestiunea cu ar trebui si sa se dea o directie, sa se sugereze o reactie (ca nu pot fi obligate bisericile, dar pot fi sfatuite). Atunci, deja discutam in cu totul alt context.

In plus, Big Impact e condusa, din ce stiu eu, de unii dintre pastorii bisericilor din Romania. E o organizatie, nu e o Biserica, iar diferentele sunt fundamentale.

2. Aduce Summitul invataturi nepotrivite?

Aici, parerea mea este ca da. Motiv pentru care nu am agreat sa merg la conferinta aceasta (si sa mai dau si bani). Pentru ca nu stiu detalii ca altii, nu ma avant cu capul in fata sa vorbesc despre erezii. Oricum, ideea de erezie e mai complexa si trebuie sa avem in vedere ca istoria bisericii aduce in discutie si schisma pe langa erezie. Unii invatatori din istoria bisericii au fost considerati schismatici, dar nu eretici, la vremea lor. Citind despre ei, mie mi-ar fi fost mai usor sa-i consider eretici. Asadar, e ceva mai complex, care m-a facut sa imi largesc orizontul si sa incep sa studiez mult mai mult istoria Bisericii, pentru a invata si a ma edifica in ceea ce nu stiam deloc sau aproape deloc. Nu poti sa emiti rationamente cu pretentia de corectitudine daca nu stii despre ce e vorba.

In primul rand, din punctul meu de vedere, summitul acesta este dezvoltat intr-o miscare contemporana care se afla in contextul unei evanghelii a prosperitatii, conceptiei potrivit careia intelepciunea lumii ne-ar ajuta pe noi cu ceva si conceptiei potrivit careia Biserica trebuie sa dea oamenilor ceea ce au ei nevoie (in sensul ca nevoia lor e ceea ce spun ei ca e). Nu sunt de acord cu nici una dintre cele trei aspecte mentionate, prin urmare, am considerat ca nu e potrivita invatatura summitului pentru a merge ca ascultator. Prin extensie, consider ca nu e potrivita pentru Biserici, in sensul ca nu ajuta.

Daca scopul Big Impact e sa ajute Bisericile, atunci sa isi si evalueze implicarea si sa aduca vorbitori precum Ravi, cum au mai facut-o. Acesta, insa, e punctul meu de vedere. Ce fac ei, e responsabilitatea lor. Big Impact, insa, nu e Biserica si nici nu poate sa se ridice peste Biserica. Biserica are datoria sa evalueze ce face Big Impact si sa ia o atitudine. Dar, cum spuneam, nu e atat de clar, fiindca Big Impact a adus vorbitori de calibru, apologeti foarte buni, pe care cei mai multi dintre noi nu i-am fi putut asculta altfel. Eu nu am resursele necesare sa merg la o conferinta a lui Ravi Zacharias in alta parte, si pe mine chiar ma intereseaza apologetica… Dar, de multe ori, bisericile nu o pot face. Nu au capacitatea. De aceea s-au si constituit intr-o Uniune, sa se ajute reciproc. Daca Uniunea tace, daca liderii din tara nu se unesc intr-o anumita directie, atunci mi se pare foarte relativ ceea ce ar putea sa faca o biserica anume, dar nu lipsit de importanta, desigur.

In acelasi timp, Big Impact precizeaza pe saitul lor ceva ce mi se pare in limita bunului simt, anume ca cel care participa la conferintele organizate de ei trebuie sa-si foloseasca propria capacitate de a discerne lucrurile. Fapt care nu e absolut, dar e parte din discutie. Prin aceasta, evident ca nu iau apararea nimanui, ci doar observ si aduc inca un argument care trebuie considerat.

3. Erezia si cuibul ei

Eretici nu pot sa existe in afara Bisericii. Organizatiile nu sunt Biserici. E nevoie de existenta a cel putin unei Biserici locale sa vorbim despre un invatator mincinos. Putem sa le spunem si altora eretici, cand nu sunt de acord cu anumite invataturi, dar, daca nu sunt din biserici, ei mai degraba sunt oameni care au o anumita opinie, relativa.

Ereticul este, ca sa restrangem, cel care invata pe altii o invatatura diferita de cea a Scripturii, dupa ce a cunoscut-o pe cea buna, dupa ce s-a „lepadat de Stapanul care l-a rascumparat” (vezi 1,2 Petru). E mai degraba un luptator activ decat un opinent. Distictia o fac cei care inteleg diferenta dintre cunoasterea revelata si cunoastere prin experienta proprie, un subiect vast, dar clar al Scripturii.

In subiect, noi trebuie sa cautam calauzire din Scriptura si prin Duhul Sfant. Nu avem nevoie de invataturi ale intelepciunii omului, chiar daca intelepciunea este, in speta, folosita in general peste tot, fiind o chestiune a realitatii imediate, pe care nimeni nu o poate ocoli. De exemplu, cineva poate sa fie intelept intr-o alegere, fara sa fie luminat de Duhul Sfant in sensul Evangheliei, dar, fiind om, este o consecinta a intelepciunii si lucreaza cu mintea. Desigur, iarasi intram intr-un subiect vast al predestinarii.

Apologetii sunt cei care apara invatatura sanatoasa. Ei trebuie sa fie oameni publici, daca se afirma public. Fiindca trebuie evaluati. Dupa roade trebuie recunoscuti. Eu, cel putin, nu accept pe cineva ca apologet daca doar imi spune un altul despre el ca e apologet. Trebuie sa-l evaluez eu. Nu ca eu sunt o somitate si spun cine e si cine nu e. E vorba despre o evaluare in dreptul meu, pentru mine in primul rand. Apoi, se extinde si asupra celor cu care intru in contact, imi exprim un punct de vedere.

Dar, cat de cunoscuti sunt apologetii depinde dupa caz. Unii sunt recunoscuti local, altii mai mult sau mai putin global. Ideea unui apologet anonim nu poate fi acceptata, biblic sau altfel. Apostolul Pavel se prezinta intai, apoi are curajul sa spuna numele celor care invatau o alta invatatura pe crestinii din vremea lui. Mie mi se pare ca astfel se formeaza cadrul in care se poate exprima un apologet.

Poate cineva sa dea pe fata actiunile unor eretici si sa fie anonim? Da, poate, evident. Nu am nimic impotriva unui astfel de om. Problema este daca are vreo pretentie dupa, in sensul unei pretentii pe care ar fi normal sa o aiba o persoana care nu se ascunde (dintr-un motiv sau altul, nu ma intereseaza in discutia de fata).

Este nevoie de oameni care sa fie capabili sa demaste unele devieri de la Scriptura in Biserici? Da, o foarte mare nevoie. O spune Scriptura. Pentru aceasta trebuie sa se pregateasca permanent pastorii, presbiterii, slujitorii duhovnicesti si altii care au chemarea aceasta din partea lui Dumnezeu.

4. Despre atitudinea celui care demasca

Ea poate si trebuie sa fie transanta. Daca e vorba de o chestiune care ameninta Biserica.

Totusi, Scriptura ne prezinta o categorie de oameni care cunosteau bine Scripturile vremii lor (Vechiul Testament) – fariseii. Chiar si carturarii vremii in care Cristos era pe pamant au facut erori grave. O parte insemnata din greseala lor a fost vizibila in atitudinea fata de oameni. Tineau Legea in strictete, dar lasau laoparte ceea ce era important din ea – mila.

Cristos Insusi ar trece pentru unii, astazi, drept eretic, daca ar ierta-o pe femeia prinsa in preacurvie. Pai n-ar fi trebuit s-o condamne? Nu! Fariseii Il acuzau ca facea bine, practic, in ziua sabatului… Noua ni se pare ceva incredibil, dar ei chiar credeau ca aduc o slujba pentru Dumnezeu facand asta… De ce? Fiindca erau prea rigurosi in religia lor in sensul literei, uitand spiritul Legii si pe Dumnezeul ei si pe oamenii pentru care a fost data. Legea, asadar, nu a fost o norma prin ea insasi, ci o norma data intr-un context, generata in mod drept de un context alterat. Chiar Evanghelia e urmare a unor realitati ale depravarii, dar venita din partea unui Dumnezeu sfant.

Asadar, atunci cand modul prin care cineva „demasca” face rau oamenilor Bisericii (oamenilor din Biserica, celor care constituie Biserica), avem o problema. Nu cu adevarul, ci cu iubirea. Fiindca, daca Cristos ar fi fost doar „al adevarului”, n-ar fi murit pentru noi. El a fost si „al iubirii”. Si, ca sa fie si al iubirii si al adevarului, a trebuit sa fie El Insusi pedepsit (conform cu dreptatea si adevarul) pentru ca ne-a iubit (conform cu iubirea si mila). Ucenicii lui Cristos au si ei o asemenea atitudine. Pentru ei este foarte important cum se raporteaza la oamenii lui Cristos (numiti „frati” de Cristos Insusi), la ceilalti crestini. Asadar, pentru ei nu e important doar sa spuna adevarul fara sa fie interesati daca ranesc si pe altii sau pe cine ranesc. Pentru ei este foarte important sa nu raneasca pe frati.

In acest sens, trebuie inteleasa pe larg invatatura biblica despre „pricina de poticnire/cadere”. Cunoasterea nu este motiv pentru lovire. Asa a cazut crestinismul popular al unor secole in dizgratie, precum in timpul cruciadelor. Si astazi omenirea se razbuna pentru cruciade. In Romania s-a argumentat evident in sensul acesta atunci cand s-a scos obligativitatea religiei in scoli. E un argument prost, dar e puternic fiindca se bazeaza pe fapte. Asta noi, crestinii, trebuie sa ocolim, nu pentru a nu ne vorbi lumea, ci pentru ca altii sa nu vorbeasca de rau Cuvantul si pe Dumnezeu si pentru ca noi avem un cu totul alt model de conduita in viata.

Asadar, apologetii au dreptul sa spuna despre devieri de la invatatura sanatoasa. Asta e treaba lor, daca au chemarea aceasta de la Dumnezeu. dar, apologetica nu anuleaza fratietatea si implicatiile acesteia, care sunt foarte adanci. Nu pot, de dragul adevarului, sa omor pe cineva. Nu pot nici sa fiu indiferent, dar nici nu am dreptul sa ucid, cu vorba sau cu fapta. Adevaratul apologet este el ucis, nu ucide el. In crestinism, zic…

Anunțuri

18 gânduri despre „BigImpact, Summitul Global de Conducere si problema ereziei (1)

  1. Pingback: BigImpact, Summitul Global de Conducere si problema ereziei (2) | Ascultarea Credintei

  2. Draga Sandu,
    Uite ca nu ma abtin sa nu iti scriu, cu tot riscul de a ma trezi ca vei interzice in continuare comentariile mele, pe motive care sunt hilare de-a dreptul. Macar nu mai raspunde vizibil acestor comentarii, ca nu cumva sa te trezesti ca te vor suspecta cititorii ca vorbesti cu fiinte extraterestre si sa ai probleme cu baptistii, care nu se impaca deloc cu ideea de carismatism (macar ca vad ca tu spui ca la biserica ta – baptista inteleg – ati avut oaspeti si pe Strajeri).

    Articolul tau pleaca de la un neadevar si construieste toata argumentatia construind pe acest lucru. Tu spui ca informatiile (infame de-acum, vad) postate pe internet sunt in esenta un atac la BIG Impact si incrimineaza organizatia BIG Impact de a fi organizatie eretica. Cand am citit ce ai scris, m-am scarpinat in cap, si m-am dus glont sa citesc din nou ghidul impricinat. Culmea, l-am „rasfoit” de doua ori in ambele sensuri, dar n-am gasit o astfel de afirmatie. Pur si simplu nu este. Daca tu o gasesti, te rog sa o aduci aici, si pot accepta atunci argumentatiile pe care le-ai facut. In ghid, ca si in materialul video, ceea ce citesc eu si e clar, este ca organizatia BIG Impact este doar prima in lista sustinatorilor Summitului. Nimic mai mult. Daca autorii presupun ca BIG Impact este vinovatul vinovatilor, asta nu stim, dar nu ii putem acuza de ceea ce n-au afirmat. Sper ca esti de acord, ar fi culmea sa spui nu.

    Argumentul cu Ravi Zacharias si Josh McDowell si ca, fara venirea lor in Romania, murea evanghelicalismul carpatin, este unul lipsit de substanta. Mie mi se pare ca pentru tine venirea lor in Romania (indiferent de cine au fost adusi) are o valoare mai degraba sentimentala, data de faptul ca ai putut sa dai mana cu vorbitorii. Altfel, internetul e plin de predicile, mesajele si cartile acestor personalitati crestine, nu ai fi fost vitregit de abilitati esentiale in apologetica daca doar i-ai fi citit cartile lui McDowell, si nu l-ai fi intalnit in carne si oase.

    Apoi o alta premisa gresita de la care pleci este tot bazata pe neadevar. Iata afirmatia ta: „Sunt voci care afirma ca BigImpact este eretica si ca aduce numai probleme. Asadar, toti cei care au de-a face cu BigImpact sunt ucenici ai lor. Am citit de curand o brosura care s-a scris asa.”

    Cred ca trebuie sa fii de acord ca autorii ghidului nu incrimineaza pe ORICINE are de-a face cu BIG Impact (BIG Impact, cum am vazut, nu este in centrul atentiei, ci Summitul). Iarasi este o premisa incorecta de la care pleci.

    Povestea cu Uniunea Baptista care ar trebui sa intervina si nu stiu ce sa spuna este chiar o poveste. Traditional vorbind, nu doar Uniunea Baptista, ci si alte uniuni din zona evanghelica, sunt institutii mai degraba fantoma, cu roluri onorifice, care nu prea fac altceva decat sa se pozeze cu politicienii sau sa faca plimbari la diverse conferinte. Apoi, sunt unele aspecte referitoare la influentele si „sforile” care se trag prin uniuni de genul asta, care nu i-ar permite unui presedinte de uniune sa aiba „curajul sa se amestece in astfel de treburi”. Nu uita ca fr Otniel Bunaciu este coleg de catedra, daca nu gresesc, la Facultatea de Teologie Baptista (sau Seminarul teologic, cum se numeste) din Bucuresti, cu „invinuitul” Cornel Boingeanu. Practic vorbind, crezi ca oamenii astia si-ar calca unul altuia pe degetele umflate pentru o cauza care a trecut neluata in seama atatia ani? De ce ar face-o acum? O eventuala interventie a Uniunii Baptiste mi s-ar parea si ciudata, tinand cont de traditie, dar si de numele de pe lista cu pricina. Ar suna a declaratie de razboi si ar deschide niste fronturi de batalie care ar deranja multe lucruri taman acum, in preajma alegerilor din Uniunea Baptista. Lucrurile sunt un picut mai complicate pentru Uniune sa intervina in momentul asta, dar eu nu cred ca asta ar fi motivatia pentru care nu se intervine, Indiferenta devenita traditie cred ca este cauza.

    Pe de alta parte, vezi tu, spui ca BIG Impact este organizatie, nu e Biserica. Corect. Dar la fel de corect este si ca Uniunea nu este Biserica. Cel putin in acceptiunea baptista, biserica locala e autonoma. Spiritual, administrativ etc. Asa ca si daca Uniunea ar interveni, tot degeaba, n-ar avea efect pentru cine e prins in hora asta.

    Ai facut o afirmatie interesanta – „m-a facut sa imi largesc orizontul…” Si stii contextul. Ma tem ca nu te ajuta. Nu vreau sa spun mai mult, ca imi dai, cine stie, interdictie totala. 😦

    Dincolo de asta, bati moneda cu insistenta pe o chestie – ca nu stii identitatea autorilor, lucru pe l-ai transformat in mai mult decat ironie in articolul de-acum parolat. Afirmi ca George (care a comentat dincolo) ti-ar prezenta o evaluare subiectiva a unuia din ei. Ok, sa zicem ca ai avea dreptate, si ca George e „omul lor” (sau al lui – sau cine stie, poate e chiar el!?!?!). Pe de alta parte, in lipsa altor informatii, eu m-am uitat pe ceea ce se poate verifica – website-ul Coresi. Fara a crede ca aduc osanale acestei organizatii sau ce este, mie, judecand dupa website, imi face impresia unei chestii serioase, asezate, treaba pe care n-o prea vezi in peisajul evanghelic carpatin. Faptul ca s-a facut precizarea ca nu Coresi este autorul, ok, schimba cumva datele problemei, dar cata vreme spune ca sustine, avem macar un capat de punte. Putem spune – ok, daca oamenii astia (oamenii de la Coresi – am inventat o sintagma), altfel seriosi, sustin o chestie legata de Summit, inseamna ca poate ar fi mai interesant sa ne pese mai mult ce se spune, decat cine spune. Hai, in contextul asta, sa facem urmatorul joc. Sa zicem ca maine Coresi face o importanta dezvaluire, si aflam cine sunt autorii. Ok, stim cine sunt. Cu ce schimba datele problemei? Cred ca pot anticipa cum se vor schimba lucrurile – toti incriminatii se vor apuca sa caute, sa scormoneasca pe oriunde, ca sa gaseasca cea mai mica greseala, pe care sa o faca apoi elefant, si astfel, am rezolvat problema. Oare am rezolvat problema? Dar ce te faci daca autorii sunt pur si simplu niste persoane necunoscute, fara faima, fara un nume special? Eu, de pilda, suspectez ca unii din autori sunt de la Coresi. Asa mi se pare mie, nah. Ce te faci daca maine afli ca autori sunt, sa zicem, George Necunoscutul (de la Coresi), si (sic) Rares Ciobanu, de nicaieri. Niste nimeni. Eu n-am auzit niciodata de ei. Nu-i gasesti pe net cu predici, nu stii mai nimic despre viata lor (in afara de ce se lauda George pe blogul tau), si cam atat. Pot sa citesc despre marturisirea lor de credinta pe website, e frumoasa, aranjata, reformata etc. Mai pot citi nu stiu ce carti, zic eu bune, pe care George Necunoscutul le da gratis la toata lumea. Unele sunt foarte valoroase, de altfel, care ating si zona apologetica, multe in zona doctrinara, tot cu izul asta de a separa apele (judec dupa titluri si autori). Parerea mea? Votez cu ei mai degraba. Pe astia despre care ei scriu ii vad, ii cunosc, m-am saturat chiar.

    Serios vorbind, si daca afli numele autorilor, cu ce te ajuta? Cu ce schimba lucrurile de altfel serioase, si adevarate, pe care ei le-au scos la lumina acum, treaba pe care n-au facut-o multi ani nici Uniunea, nici prezbiterii, nici pastorii, nici tu, nici alti mari blogeri? Cu nimic. Cartoful tot fierbinte ramane. Asta numai daca nu cumva iritarea si a ta, si a altora ca tine, care refulati pe chestii colaterale, deranjeaza tare, pentru ca stiti ca e adevarat ce zic ei. Daca n-ar fi, eu bag de seama ca nu ti-ai aloca atata timp sa scrii articole nesfarsite si pe pripite, care sa scoata cumva cartoful fierbinte din adunarea ta, cartof care devine tot mai fierbinte, fiindca se apropie data Summitului.

    Sper sa nu ma interzici, dar daca o faci, te rog ai verticalitatea sa nu ma „barfesti” cu cititorii tai. E ca si cum te-ai bate cu vantul, serios.

      • Daca vei continua sa tratezi cu bascalie chestiunea si sa scoti din context, mai bine foloseste-ti zelul pentru alte treburi. Vorbesc foarte serios. N-am vorbit ironic despre motivele pentru care te-ai fi dus tu la conferinta, ci contextul era ca, pentru o persoana ca tine, care are abilitatea de a citi, asculta si viziona pe vorbitorii respectivi si in limba engleza (ca pentru multi alti bloggeri), unde resurse sunt garla, nu ai fi ramas in intuneric spiritual (apologetic vorbind) daca nu s-ar fi organizat conferinta cu Ravi sau McDowell. Pari sa ai un temperament coleric,

        iti iesi repede din pepeni, iei totul personal, dupa care tratezi cu zeflemea si bascalie opinii care altfel sunt destul de serioase.

        By the way, m-ai facut curios cu privire la un aspect – poti sa pui aici ceva articole sau postari scrise de tine si aduse in spatiul public in ce priveste Summitul si vorbitorii de la conferinta asta din trecut? Spui ca esti unul din opozantii teologiei care vine la pachet cu Summitul. Am curiozitatea asta: da-ne exemple concrete, cu link, de reactii ale tale vis-a-vis de profilul teologic si moral al vorbitorilor de la Summit din anii trecuti. Sau arata-mi care din formatorii de opinie din zona evanghelica din Romania au tratat serios, cu nume si prenume, acest fenomen, in anii trecuti?

        Da-mi exemple de predici (acum sunt destule biserici care au predici stocate online) in care pastorii sau predicatorii, aia de la care tu astepti si pe care ii chemi sa faca nu stiu ce anti-Summituri, ar fi tratat asa ceva pentru a-si avertiza turmele proprii sau, dupa caz, pentru a expune pericolele Summitului. Ma tem ca nu vei gasi asa ceva.

        A scris acu ceva timp fr Zarnescu (din ce inteleg nu e o celebritate, si prin urmare nu l-a prea luat lumea in seama, ba mai mult vad ca unii il iau acum in bascalie si-i analizeaza fiecare fraza doar-doar or gasi ceva ca sa-l asasineze), a mai scris fr Bodiu ceva, dar oscilant, cand pro, cand pro, cand pro, cand contra, daca ma intelegi. A mai scris „prea-infamul” Paul Dan, pe care, din lipsa (lui) de corectitudine politica (pentru ca da nume), il pun toti la index pentru ca face unele greseli gramaticale si in felul asta il asasineaza in acelasi fel…Cine altcineva a mai scris?

        Nu stiu, scuze daca sunt poate insistent, dar n-am vazut ceva scris de tine pe tema asta, dar asa cum se cuvine, cu nume si prenume.

        Motiv pentru care mi se pare destul de ciudat sa sari acum ca viteazul dupa razboi si sa spui ca de fapt si tu esti impotriva Summitului, dar sa nu stii cum s-o dregi ca, deh, se organizeaza in biserica ta…

        Uite, vorbeam cu copilul meu despre ipoteza asta: „sa zicem ca cineva se ofera sa vina la noi la masa, si noi stim ca sunt niste oameni care au obiceiuri proaste si stim ca gandesc gresit si vin ca sa ne invete pe noi cum sa ne purtam.” Reactia copilasului a fost revelatoare: „SA NU VINA, tati, daca-i vorba de asa!” Replica mea: „da, dar stii, noi nu avem prea multi bani, si ei ne dau niste bani daca vin la noi in casa”. Raspunsul copilului: „tati, ma duc eu si muncesc la magazin jos (copil de 6 ani), o rog pe doamna de acolo sa ma lase sa asez napolitanele pe raft in locul ei, si o sa imi dea ea 5 lei si o sa ne ajunga sa luam mancare, doar sa nu vina oamenii aceia la noi, sa ne facem rai ca ei, si toti vecinii sa creada ca avem prieteni pe niste oameni rai”. Morala – si un copil poate intelege asocierile. Numai voi aveti explicatii pentru orice.

          • Eu o iau ca pe un sut in fund. Ok, no problem. Doar ca iti spuneam ca prin atitudinea asta iti pierzi cititori. Pe mine aproape m-ai convins. 😦

          • Am vazut ca se insista pe ideea asta, ca imi pierd cititorii. De ce credeti ca as vrea sa-i pastrez cu orice pret? Sau ca as depinde de „cititori”. Problema e ca pana acum ati scris o gramada de interpretari telenovelistice, care pur si simplu ma depasesc. Acest blog nu exista ca eu sa explic de ce anumite presupozitii intentionat negative nu sunt asa. Pur si simplu nu ma deranjeaza daca vrea cineva sa spuna despre mine ce vrea. Blogul acesta este despre altceva. Si va ramane asa.

          • Nu ideea in sine de a-ti pierde niste cititori e importanta, ci motivele pentru care ei pleaca (sau pentru care ii convingi sa plece). De pilda, pe mine aproape m-ai convins sa plec din mai multe motive. Unul e ca nu esti transparent. Accepti numai comentariile care iti convin, pe celelalte le tratezi ca off-topic doar pentru ca asa consideri tu, dar in schimb dai replici la comentarii pe care nu le-ai acceptat sa fie la vedere. Ti-am spus ca asa ceva n-am mai intalnit si ca arunca un semn de intrebare asupra onestitatii tale ca blogger si ca persoana ce pretinde un echilibru crestin. Apoi ca nu raspunzi la nici o intrebare sau nelamurire concreta exprimata de comentatori, fie pretinzand ca n-ai timp, fie luand la misto comentariile lor, dictand cu ton de superioritate ce ar trebui sa inteleaga cititorul tau si ce nu. Asa ca pe mine nu ma intereseaza atata ca iti pierzi tu cititori, ti-am atras atentia ca iti pierzi marturia odata cu pierderea cititorilor, si asta nu pentru ca ii pierzi pe ei ca numar, ci pentru ca tu esti cel care ii determini, prin tehnici nu foarte onorante, sa plece. Si fie ca vrei sa fii de acord, fie ca nu, aici ramificatiile sunt mai complicate. Nu e de-ajuns sa stii teorie, mai trebuie sa stii si cum sa o aplici.

          • Da, eu accept numai comentariile care-mi convin. Dupa cum fac toti, de fapt. Unora le convine sa comenteze toti ce vor, altora sa comenteze doar cei care nu injura, altora sa comenteze doar cei care sunt de acord cu ei s.a.m.d. Toti sunt subiectivi si toti aleg doar ce comentarii vor. La fel si eu.

            Nu arunca semne de intrebare decat in imaginarul unora care nu au ce face cu timpul lor si se gandesc la tot fe lul de scenarii in care ei sunt buni iar restul… asta deja depinde de scenariu, nu am cum sa stiu 🙂

            Nu trebuie sa va ingrijiti dvs. de marturia mea. Nu sunteti in masura sa spuneti daca imi pierd sau nu marturia, cititorii s.a.m.d. Sunteti doar frustrat, atata tot.

            Raspund asa unor comentarii care doar acuza, propun scenarii care nu au de-a face cu ce am zis eu. Daca vreti o discutie, se poate. Dar nu asa. Asta nu-i discutie. Daca nu va convine cum raspund, aflati ca nici mie nu-mi convine cum raspundeti.

            Despre ce marturie vorbim? Ce marturie am eu ca sa pierd? Eu discut aici idei, nu despre oameni. Daca va place sa discutati despre oameni, probabil sunt si alte locuri unde se face asta. Eu aici abordez altfel lucrurile. Nu va cer sa acceptati asta, doar s-o respectati.

            „Fie pretinzand ca n-ai timp”. Ei bine, spre suprinderea dvs, am sa va dau vestea cea mare ca… chiar nu am avut timp. Incredibil, dar adevarat. Stiu ca nu se poate accepta asa ceva, dar asta este realitatea.

            „prin tehnici nu foarte onorante”. Vreti, nu vreti, eu nu folosesc tehnici. Sunt sunt chiar atat de „bun” in astea. Se pricep, ei, altii, destul.

            Si exemplele pot continua. Cam in fiecare comentariu asterneti un scenariu bizar, scos de prin sertareale unei imaginatii proprii. Va las toata libertatea sa faceti ce scenarii vreti. Dar, daca le faceti, eu nu voi fi in ele, ci doar personajul imaginar pe care vi l-ati creat.

            Daca doriti dialog, se poate pe marginea unui subiect nu pe marginea modului meu de abordare. Dvs. abordati cum considerati, eu abordez cum consider. Daca puteti discuta problema, discutati-o, lasati-ma pe mine in pace. Daca nu, uite ca eu nu vreau sa intru intr-o asemenea discutie.

            E atat de simplu.

          • Oh, o ultima idee, in legatura directa cu ce am spus ultima data. Tu acuzi la unii ca nu isi dau numele si ca in felul asta nu sunt transparenti. Ok, tu iti dai numele, dar cu ce esti mai deosebit de cei pe care ii acuzi, daca manifesti lipsa de transparenta, prin practica ta de a cenzura comentariile, si de a critica sau analiza apoi comentarii pe care nu le publici?

          • Un argument non-sens. Am citat deja din comentariul dvs. ca l-ati dorit personal. Doar v-am respectat dorinta. Nu are de-a face deloc cu mine si cu transparenta. Ci, doar cu ce ati cerut in antetul comentariului.

            Am raspuns public fiindca nu am avut alta cale de comunicare sau, cel putin, nu am realizat-o la momentul acela (nici acum nu o realizez, recunosc – nu am timp sa fac cercetari si sa vad cine cine-i si unde si cum si cand etc).

            Dar, stai, chiar sa nu fi vrut sa ascund ceva? Se poate asa ceva? Nu cred… Trebuie sa fie ceva la mijloc… Probabil ceva legat de spionaj, sau, cine stie, servicii secrete… sau chiar atat de alambicat, incat nici macar din intamplare nu ar nimeri cineva motivul real… Sau, stai, poate ca si asta este o tehnica. Sigur e o tehnica. Totul e o tehnica, chiar si faptul acesta, ca spun ca totul e o tehnica e o tehnica…

            In fapt, lucrurile sunt mult mai simple. Sunt asa cum sunt. Nu trebuie sa facem scenarii complicate sa intelegem. Trebuie doar sa le luam ca atare. E greu? Vad ca da…

    • Rares, te asigur ca nu sunt „Coresi” si nu am nici o implicare in producerea si difuzarea videoclipului. Este adevarat ca ma tem sa nu cad in „exhibitionism” postandu-mi intregul nume. Dar Alexandru poate verifica identitatea mea, deoarece adresa mea de email contine numele de familie. Tastand George + nume familie + predici va gasi site-ul bisericii unde slujesc, precum si – printre sutele de predici – cateva zeci de predici ale mele si cateva din predicile lui „Coresi”, ca invitat al bisericii (n-am fost deloc implicat in invitarea sa!). Partea amuzanta este ca pe blogroll-ul din „ascultareacredintei” figureaza un blog care are – la randul sau – blogul lui „Coresi” la blogroll… Asadar Alexandru poate cu usurinta sa afle identitatea „Calaretului fara cap” desi asta nu ajuta la nimic. Presupun ca motivul anonimatului lui „Coresi” este – nu fuga de responsabilitate – ci fuga de „exhibitionism” de care spatiul virtual evanghelic nu duce lipsa…

      • George,
        Multumesc de clarificare. O necunoscuta in plus 🙂 Glumesc, faceam un simplu exercitiu de imaginatie, ideea era exact aceea pe care ai semnalat-o catre final: „Calaretul fara cap” nu poate fi decapitat, pentru ca….”e fara cap”, adica nu are si pare sa caute celebritate.

        Mai mult, intrucat se putea foarte usor afla (sau banui) identitatea(atile) autorului sau autorilor (pentru ca exista un cap de pod – Coresi), nu vad iritarea paroxistica vis-a-vis de anonimatul lor. Este o batere a monedei pe chestii colaterale, tehnica folosita adesea pentru iesirea din situatii jenante. Ceva de genul „hotul striga hotul” (Sandu – te rog sa nu o iei personal, e doar descrierea unei tehnici).

        Mie tare mi-e „teama” ca ai dreptate, George, in ce priveste evitarea exhibitionismului de catre autori, tocmai pentru ca au vorbit cu nume si prenume, si asta e un lucru foarte neobisnuit in spatiul evanghelic din Romania, unde am toata convingerea ca nivelul corectitudinii politice (vb de lumea evanghelica) este mai ridicat decat peste Ocean, unde oamenii sunt mai relaxati sa spuna lucrurile cu subiect si predicat (aka nume si prenume). Fereasca-te sa ridici vocea sa spui ca, de ex Iosif Ton ar fi eretic. Prima reactie de care vei avea parte este (uluitor, nu?): „Da’ cine esti tu sa spui asta?” Sau sa spui unui vorbitor dupa predica: „ai ratat-o, frate draga, Cuvantul zice pe dos”. Imediat primesti coltul infamiei drept locul ispasirii indraznelii tale de a zice ceva fata de mai marele X sau Y, pentru ca, nu-i asa, CINE ESTI TU?

        Ce mai ramane atunci din invatatura (si baptista) a preotiei tuturor sfintilor? Sau despre invatatura despre locuirea si calauzirea credinciosului de catre Duhul Sfant? De cand ne invata Biblia ca trebuie sa fii CINEVA ca sa poti face o judecata apologetica? Macar ca mie nu mi se pare nimic iesit din comun ce au facut autorii incriminati, pentru ca atata sunt de clare lucrurile, incat nici nu s-au obosit sa puna referintele, atat de publice sunt informatiile despre moralitatea si biblicitatea vorbitorilor, incat nici nu au mai considerat ca e cazul sa intre in detalii, nici macar pentru publicul (sa zicem) mai putin informat din Romania. Eu zic ca tocmai de aceea lumea se ataca si trateaza subiectul pe chestii colaterale, pentru ca pe fond nu e de negociat, nu e nimic de explicat.

        Eu unul, ma bucur de un lucru – ca s-a trezit cineva sa spuna lucrurilor pe nume. Daca au facut greseli de comunicare, ma intereseaza mai putin. Pentru ca au facut dovada flexibilitatii, corectand acolo unde a fost cazul. Mai important pentru mine este ca un subiect ce trebuia deschis mai demult s-a deschis in sfarsit. Insa nu m-as repezi sa afirm ca autorii ar fi niste novice in comunicare. Sunt unele indicii care mie imi spun ca nu stau deloc lucrurile asa. Insasi faptul ca nu si-au dat identitatea cu nume si prenume cred ca a fost cu intentie, au stiut ce ii va astepta daca ar face-o. Daca ar fi niste necunoscuti, ar zice toti ca nu au autoritate sa vorbeasca pe tema. Daca ar fi niste somitati, s-ar interpreta ca e razboiul pentru influenta sau razbunarea nu stiu cui fata de nu stiu cine. De aceea, eu n-as trata, Sandu, lucrurile ca si cum „incapatanarea” lor de a-si pastra o partiala anonimitate (vezi mai sus) ar fi o dovada de slabiciune sau lasitate, ci dimpotriva. Cazul e deja interesant de studiat, dar mai ales prin prisma capcanelor in care cad cei care se pripesc sa ii judece. Eu unul sunt curios daca va fi ceva in zilele ce vor precede Summitul la Hateg si in Bucuresti. Pe facebook la Coresi e o liniste ciudata. Cand un apologet nu se manifesta in public, inseamna ca pregateste altceva. Si posibil sa fie chestii mai interesante.

        Sa auzim de (mai) bine.

  3. si daca Big Impact e o organizatie si nu o Biserica, asta presupune ca nu ar putea fi eretica (organizatia)?
    avand in vedere cu cine se asociaza (de ilda, T D Jakes, care neaga Trinitatea), as spune ca e suspecta de erezie la greu… a fost doar un exemplu… (un altul ar fi promovarea evangheliei prosperitatii, care e o evanghelie falsa, dar care are cautare la „public” azi… si stiu asta din surse mai apropiate)
    daca vrei sa fii onest, casca bine ochii si vezi care e adevarul, cercetand bine lucrurile…

  4. Sandu – am o intrebare concreta si clara pentru tine: care este rolul tau in Biserica Baptista Betleem din Hateg? Esti membru in comitetul Bisericii? Esti pastor sau lider de tineret? Predici (mai des sau mai rar) in Biserica din Hateg?
    Dar te rog sa raspunzi concret, ca, uite, intrebarea asta e din lumea reala, okay?

    • Vorbim pe privat, daca vreti, despre noi doi. Aici articolele si comentariile sunt directionate DE MINE catre alta destinatie. Cadrul gandit de mine pentru acest blog nu admite o atare discutie.

      Multumesc pentru intelegere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s