Acasă » Avertismente » Miercuri – Influența lui Iuda asupra ucenicilor

Miercuri – Influența lui Iuda asupra ucenicilor

1 Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort, şi pe care îl înviase din morţi. 2 Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice şedeau la masă cu El. 3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus, şi I -a şters picioarele cu părul ei; şi s’a umplut casa de mirosul mirului. 4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să -L vîndă, a zis: 5 ,,De ce nu s’a vîndut acest mir cu trei sute de lei, şi să se fi dat săracilor?„ 6 Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoţ, şi, ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis: ,,Lasă -o în pace; căci ea l -a păstrat pentru ziua îngropării Mele. 8 Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.„ (Ioan 12)


6 Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7 s’a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi, pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le -a fost necaz, cînd au văzut lucrul acesta, şi au zis: ,,Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s’ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.„ 10 Cînd a auzit Isus, le -a zis: ,,De ce faceţi supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. 11 Pentrucă pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că ori unde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.„ (Matei 26)

Ambele întâmplări au loc în Betania, la câteva zile distanță. Prima, sâmbătă, înainte de intrarea în Ierusalim, în Duminica palmierilor sau de Florii, iar a doua miercuri, în săptămâna mare și sfântă. Prima, în casa lui Lazăr, cel înviat de Domnul, a doua în casa lui Simon Leprosul.

Pasajele par sinonime, unele elemente fiind aceleași sau aparent același în ambele relatări.

În ambele pasaje, Domnul stă la masă, probabil la cină în ambele. Același cuvânt este folosit, în ambele pasaje, pentru a descrie această ipostază de mesean: ἀνάκειμαι.

De fiecare dată, o femeie aduce un vas cu mir.

În casa lui Lazăr, femeia este Maria, sora acestuia. Vasul este descris ca fiind de mare preț. În casa lui Simon, femeia este o alta. Vasul este descris ca fiind foarte scump. Este o diferență interesantă de termeni. În primul caz, πολυτίμου, care este compus din: polus (mult) și din time (de preț, onorabil). În al doilea caz, βαρυτίμου, care este compus din: barus (greu) și din time. Deci, întâi este un vas care are mare preț și a doua oară este un vas care are un greu preț. Ambele par să aibă sensul de scump, foarte scump. În casa lui Lazăr, ni se spune greutatea, în casa lui Simon tipul vasului (de alabastru). În primul caz, când nu e vorba de greutate în descrierea mirului, ni se dă greutatea. În al doilea, când e vorba de greutate în preț, nu ni se dă greutatea.

Un litru de parfum de nard (se menționează tipul mirului) curat (din pistis, credință, de încredere) a folosit Maria. Cealaltă femeie a folosit un vas de alabastru cu parfum (nu se menționează tipul parfumului). Maria a uns (aleiphó) picioarele Domnului, cuvântul folosit este cel specific pentru ungerea împăratului, dar nu-i unge capul, ci picioarele. Dar ajunge mirul pe cap – pe capul Mariei, care îi șterge picioarele Domnului cu părul ei. Cealaltă femeie a turnat (katacheó) mirul pe capul Domnului.

Casa lui Lazăr se umple de mirosul plăcut al parfumului de nard. Nardul este o plantă cu o rădăcină mică și groasă, din care se extrage un parfum puternic. Florile de nard sunt de culoare roșie-purpurie. Provine din zona de est, Himalaia. Nu se relatează impactul mirului în al doilea caz asupra încăperii. Prin contradicție, altceva a umplut camera casei lui Simon Leprosul. Ce anume, vom dezvolta mai jos.

În ambele situații, alături de Domnul erau și cei 12 ucenici ai Săi.

În casa Mariei, ni se spune că Iuda, bărbat de oraș (Iscariot), a fost indignat de fapta acestei femei. Dintre toți cei 12, Iuda este menționat explicit, el este cel care reacționează împotriva acestei ungeri prin exprimarea nemulțumirii verbal. Ce argument prezintă, ad verbum, Iuda? Iată: De ce nu s-a vândut acest mir cu 300 dinari, ca să se dea săracilor?. Este vorba de Iuda, ne asigura Ioan, cel care L-a trădat pe Isus.

Acest argument este unul fabricat, fără nicio legătură cu scopul real intenționat de Iuda.

Este clar că Iuda calculează pe loc prețul mirului – 300 de dinari. Un dinar era plata unui om pe o zi sau, așa cum îi spune și numele, pentru 10 ore de muncă. 300 de dinari însemna munca unui om pe 300 de zile, adică munca unui om pe un an calendaristic obișnuit (fără zilele de sâmbătă, care erau zile de odihnă). Era la zi cu prețurile, nu degeaba se ocupa de banii grupului – el ținea punga. Nimic neobișnuit în ochii celorlalți cu privire la ochiul de expert al lui Iuda.

Iuda deplânge „irosirea” mirului pe picioarele Domnului. Prea mulți bani. El sugerează un alt scop pentru bani, unul nobil – să se fi dat săracilor. Ce impact, plata pentru o zi de ne-muncă pentru 300 de bărbați. Fapta Mariei este una harică, dar Iuda știe mai bine. Autorul, Ioan, specifică motivația reală a lui Iuda, dar, atunci când au loc faptele, ucenicii nu o cunoșteau – nu de săraci îi păsa lui, ci, fiindcă era un hoț, se gândea la el. Ce să mai fure, dacă s-a risipit? Ce buni ar fi fost cei 300 de dinari, cum n-ar fi avut el bani pentru un an de zile…

Sugestia lui Iuda este spusă în auzul tuturor ucenicilor. Practic, el se revoltă împotriva acestei fapte și aduce un argument aparent plauzibil. Este împotrivitor, nemulțumit.

Starea aceasta, chiar dacă a fost respinsă de Domnul, i-a afectat pe ceilalți, după cum vom observa mai jos, chiar dacă textul nu specifică niciunde aceasta în mod direct, explicit.

Evident, Iuda nu se putea supăra pe Cristos. S-a supărat pe femeie. Domnul ia cuvântul și-i spune să o lase în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Sale (deși, literar, nu este aceasta ziua îngropării Sale). Posibil să fi rămas? Oricum, Domnul îi mai zice lui Iuda: „Pe săraci îi aveți întotdeaun cu voi, pe Mine nu”. Folosind pluralul, se adresa tuturor, nu doar lui Iuda. Pare că ceilalți sunt de acord, tacit, cu ce zice Iuda.

Într-adevăr, nu după multe zile, se întâmplă un nou episod similar, tot în Betania. Se pare că nu s-au învățat femeile acestui sat minte din pățania Mariei. Impactul atitudinii lui Iuda este mai mare decât ne-am fi imaginat la prima vedere. De data aceasta, așa cum relatează evangheliștii sinoptici care abordează evenimentul, o parte din ucenici folosesc același argument, preluat de la Iuda.

O femeie vine în casa lui Simon (Leprosul), pe când Cristos era la masă. Foarte probabil să fie vorba tot despre o cină. Ea aduce, într-un vas de alabastru, un parfum pe care-l toarnă pe capul lui Cristos (iar parfumul curge pe trupul Său). De data aceasta Iuda nu mai zice nimic. Dar ucenicii, o parte din ei, sunt indignați (le-a fost necaz). Deja era prea mult. Fapta acestei femei, după ce a făcut și Maria, este prea mult… Produce indignare. Alimentați de vorbele lui Iuda de acum câteva zile, o parte din ucenici folosesc același timp de argument, preiau ideile lui și le verbalizează: Ce-i cu risipa asta? (risipă – apoleia). Acest parfum, spun ei, ar fi putut fi vândut la un preț mare și banii obținuți ar fi fost dați săracilor. Se vede că nu se prea pricepeau ei să estimeze prețul, ca expertul Iuda… Dar, argumentul l-au preluat deja. Atitudinea lui Iuda și vorbele sale erau acum în inima și în gura lor.

Și, cine să fie de vină? Femeia! Dar, Domnul, ca și prima dată, dar acum adresându-se ucenicilor, nu lui Iuda, ca atunci, răspunde la fel – de ce o supărați pe femeie? Ea a făcut o faptă bună față de Mine. În ce a constat această faptă? În pregătirea Trupului Său pentru a fi înmormântat.

În timp ce ucenicii erau cuprinși de atitudinea și de vorbele lui Iuda, Domnul Isus le transmitea ceva extrem de trist – El avea să fie înmormântat, deci, va muri… El completează vorbirea cu o răsplată peste veacuri față de această femeie – fapta ei se va spune peste tot în lume, acolo unde se va duce Vestea Bună (Evnghelia). Și, implicit, faptele ucenicilor vor reaminti tuturor greșeala lor.

Care a fost greșeala lor? În loc să învețe din pățania lui Iuda, ei preiau atitudinea și vorbele acestuia, făcând ca un răspuns similar din partea Domnului să le fie dat și lor, cum i-a fost dat lui Iuda.

Impactul unui om, cum a fost Iuda, prin atitudine și vorbe, poate să fie mare și să se mute pe mai mulți, ca o boală.

Un om nemulțumit, mereu critic în sens negativ, poate să influențeze rău pe cei de lângă el.

Întreb – va avea Iuda influență și asupra ta? E miercuri, e săptămâna mare și sfântă.

 

 

Anunțuri

3 gânduri despre „Miercuri – Influența lui Iuda asupra ucenicilor

  1. Proverbele 23:5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri..
    Este rezultatul a celor petrecute, daca vrei sa intelegi,. Oamenii s-au lepadat dar Dumnezeu l-a inviat in miresma cunostintei Lui, caci in El sunt ascunse toate comorile stiintei si cunostiintei lui Dumnezeu si „si-a luat zborul spre ceruri”
    Este acea dragoste mai presus de ucenicii Lui la care ei aspira! Si pe care ei n-o intrezareau. Isus a fost ingropat, dar nu in mormant ci in „vas de alabastru si mir de nard de mare pret si foarte scump” a fost socotita jertfa Mielului lui Dumnezeu !
    O Jertfa ce Legea nu o poate da ci a vorbit numai de ea, de Harul in Isus Hristos ce s-a dat sa poarte pacatele multora.

  2. Intelepciunea lui ISUS{ cap 43|
    Ea este cea care i-a dat lunii un nume ;
    în drumul ei, se schimbă şi creşte minunat;
    pe boltă, cort le face oştirilor de sus
    cu pânza ei de aur pe-a cerului tărie.
    9
    Frumuseţea cerului e’n strălucirea stelelor,
    podoabă luminoasă în înălţimile Domnului;
    1
    Mândrie a înălţimilor, tărie a a curăţiei,
    aşa se-arată ceru’n vedenia lui de slavă.
    2
    Când se iveşte, soarele vesteşte, ridicându-se,
    cât e de minunată lucrarea Celui-Preaînalt;
    3
    în plina lui amiază, usucă pământul
    – şi cine-i poate răbda dogoarea?
    4
    Ca să’nroşească fierul, foalele suflă’n jar,
    dar soarele pe munţi e de trei ori mai jarnic;
    aburi fierbinţi aruncă
    şi, săgetând cu razele, întunecă ochii..

  3. 4 Unora dintre ei le-a fost necaz şi ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir?
    5 caci Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei1 şi să se dea săracilor.” Şi le era foarte necaz pe femeia aceea.

    Dar insasi in vederea rascumpararii si ajutorarii saracilor si nu numai, a venit Isus pana in ceasul acela; ca mirul sa nu fie risipit, ci tinut pentru vecinicie prin trupul lui Isus, prin care toti cei ce vor crede vor fi unsi cu acelasi mir si mireasma in Numele lui Isus!
    Si dupa cum s-a intamplat la frangerea si inmultirea paini ca toti au fost saturati cu paiea vietii, tot asa toti vor purta in ei si peste ei Mirele Numelui Lui nu numai in veacul acesta, dar si in veacul viitor!
    Si ce are a face ca vasul de acum se va sparge, totusi vor purta vecinic miresma Numelui Sau pe vecie intr-un vas nou de Slava prin invierea Lui Isus Hristos.
    Vasul cel de alabastru s-a spart ca sa fie inlocuit cu un vas de alabastru Nou, cerurile si pamantul nou.
    Si mai mult: ca sa tinem aceasta taina curat si neintinat de lumea de acum si sa plineasca fagaduinta facuta de mai inainte cand a zis: lui Noe sau lui Avraam Isaac si Iacov si chiar tie… „Geneza „Iată, Eu fac un legământ cu voi şi cu sămânţa voastră, care va veni după voi;” zice din nou acum ca in Evrei 8:10 iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după acele zile, zice Domnul: Voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu, pentru toate Neamurile,
    dupa cum spune in Isaia 65:17 Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.
    Astfel se implineste ceeace a spus: 6 Dar Isus le-a zis:
    „Lăsaţi-o în pace. De ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine, 7 căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi le puteţi face bine oricând voiţi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna ? Fara Domnul nu putem face nimic!
    Iata ce rost a avut risipa aceea.

    8 Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte pentru îngropare.
    9 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” a proorocit despre Haul si Darul lui Dumnezeu dat Neamurilor.si viata vecinica in Numele lui ISUS HRISTOS !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s