Coloseni 1: 1

Pavel, apostol al lui Cristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei, 2către sfinții care sunt în Colose, frați credincioși: har și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos! (Coloseni 1: 1 – 2, NTR)

Paul (Pavel), scriitorul majorității epistolelor Noului Testament, începând această scrisoare către Biserica din Colose, specifică două elemente pe care le consideră esențiale în pecetluirea autenticității învățăturilor care vor urma:

1. Apostol al lui Isus Cristos. În Împărăția lui Dumnezeu Cineva e Unsul (Cristos). Unsul pentru mântuirea din partea lui Dumnezeu a noastră, a oamenilor (Isus). Apostolul sau trimisul Acestuia are de-a face cu Numele pe care Îl are, adică cu lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu prin Acest Isus.

2. prin voia lui Dumnezeu. Aceasta presupune un scop și un plan (design). Paul nu a fost apostol aiurea, după părerea lui sau după hirotonirea unei autorități omenești.

Lucrarea de apostolat a fost în așezarea tuturor lucrurilor privitoare la Biserică, prin trimitere directă din partea lui Isus Cristos. Credința a fost dată, învățăturile au fost date, toate au fost așezate la locul lor. Rostul și sensul unor astfel de apostoli s-a încheiat. De atunci, Biserica există în istorie.

Ideea de apostolat nu s-a evaporat, dar are un cu totul alt sens.

Dacă mai sunt astăzi oameni care au pretenția unui atare apostolat sunt pentru a dovedi că pun bazele unei entități. Cum bazele Bisericii deja au fost puse, nu știu cărei entități pun ei bazele și nici nu mă interesează.

Reclame
Publicat în Fără categorie