E greu să faci jaloane, zilele astea, printre argumente. Mulți au o părere. Nu mulți au o părere a lor, dar o au. Și te lovești, apropos de violență, de tot felul de spuse. Chiar te lovești de unele.
Am citit luări de poziție care sugerează că „totul este o distragere politică”. Ei bine, mare să vă fie surpriza, dar nu e așa deloc.
E fals că „totul e o distragere politică”. Nu totul e politică, nu totul se învârte în jurul politicienilor. Politicienii la care se face referire, chiar dacă pare greu de crezut, chiar nu au forța gravitațională să învârtă toate lucrurile în jurul lor. Eu merg la referendum și votez pentru familie pentru că sunt creștin și cred că e momentul să-mi spun punctul de vedere în mod democratic, legal și constituțional. Fără nicio legătură cu idolii televizoarelor. Toate argumentele mele, pe care mi le spun mie, logic sau teologic, gravitează în jurul lui Dumnezeu, în care cred. Politicul nici măcar nu e în același sistem, nu doar că nu mă influentează cu ceva.
Oricum, la conducerea țării sunt politicieni și deciziile se iau prin politic. Fie că există partide sau indivizi, doctrină sau pseudo-independență. Ne place sau nu, trăim în spațiu și timp (nu că ar ști cineva, în afară de experții români, cum ar fi să trăim altfel), ceea ce presupune că o decizie trebuie luată de cineva și cândva anume.
Încă nu se sondează adevăratele discuții…
Ascultarea Credintei 