Am gasit in Biblie niste intamplari care se potrivesc cu lucruri pe care le vad astazi in jurul meu si care sunt necesar de inteles, in trairea noastra in ascultarea credintei.
Prima intamplare este cu Balaam. Balac ii trimite o oferta pentru a-i blestema pe israeliti. Acum sa intelegem ca Balaam era PROFETUL DOMNULUI, nu un pagan sau un vrajitor… Se duce si-L intreaba pe Domnul si Domnul ii spune „NU”. Si Balaam ce face? Desigur, se duce si le spune oamenilor lui Balac „NU”. Dar acestia revin cu un bonus si o noua oferta, mult mai substantiala. Raspunsul Domnului a fost „NU”, sa nu uitam, fiindca e important. Acum vine partea interesanta, fiindca Balaam se duce iar sa intrebe pe Domnul. Ca si cum Dumnezeu s-a razgandit ca, de, vorba aia – oferta mare, bani pentru misiune… era prorocul Domnului si noi stim ce saraci sunt oamenii lui Dumnezeu… Si… mare surpriza – Dumnezeu ii spune „Du-te”. Numai ca, pe drum, ingerul Domnului a stat inaintea lui si magarita lui a vazut ingerul, dar profetul (vazatorul) nu l-a vazut. Multi spun ca Balaam a fost nebun ca si-a auzit magarita vorbind… Pai era nebun…
Acum sa intelegem. Balaam se roaga Domnului. Domnul ii spune „NU”, dar inima lui Balaam nu era acolo. El nu vrea sa faca de fapt voia Domnului si se mai roaga odata. Si Domnul ii zice „DA”, dar numai pentru a-i arata nebunia, fiindca Dumnezeu a ramas cu „NU”. Balaam suntem noi cand ne rugam sa ne lase Domnul in poftele noastre. Domnul zice „NU”, dar noi ne mai rugam odata, cu mai multe lacrimi, ca niste copii care vor sa-si impresioneze tatal iubitor.
A doua intamplare la care vreau sa ma refer sunt israelitii(poporul Domnului) cand cer carne. Domnul le da mana din cer, dar ei vor carne. Si, dupa multe strigate, ce credeti – Domnul le da carne! Si cad prepelite din cer numai trebuia sa le aduni. Au cazut foarte multe, pe o intindere uriasa. Ei si-au strans carne si au insirat-o frumos, fiecare in parte. Au primit ce au cerut. Numai ca, pe cand mancarea le era in gura, s-a starnit mania lui Dumnezeu. N-a mai fost nici o magarita… Si multi au murit atunci. Cristos Isus ne-a spus ca El este adevarata paine din cer si nu mana venita prin Moise. Astazi crestinii vor mancare ca in Egipt, vor muzica lumii, vor accesoriile lumii, vor casele lumii, vor placerea lumii. Dumnezeu ni l-a dat pe Cristos, dar noi vrem „mai mult”. O, ce tragedie…
Aud astazi argumente de genul: „m-am rugat si am plans mult, am postit si Dumnezeu mi-a dat incredintarea ca e bine asa”. Pai cum sa nu-ti dea Dumnezeu raspunsul pe care-l vrei? Daca inima ta nu e la El, de ce te-ar tine Dumnezeu langa El cu forta? Face Dumnezeu asa ceva? Nu!
Nu putem aduce oamenii cu sila acolo unde ei nu doresc sa vina. Desigur, putem sa-i fraierim cu invitatii gen acea imitatie lumeasca la „Festivalul sperantei” (sau sa incercam sa-i fraierim), dar inima lor ramane la idolii lor. Sau putem? Oricum, Dumnezeu nu face asa. Daca inima ta o vrea, Dumnezeu te lasa in voia mintii tale blestemate. Citeste Romani 1 si vei vedea ca e asa.
Te intrebi de ce nu mai merge lucrarea? Sau de ce nu mai ai putere? Sau de ce esti tot mai lumesc? Pai, e din cauza rugaciunii…
Ascultarea Credintei 