Citate „Sfaturi pentru lucrători” – Charles Spurgeon

  • Fii conștient de faptul că tot ceea ce Dumnezeu a făcut prin tine în trecut nu te califică să faci acum ceva fără El, așa că trebuie să te bazezi în întregime pe puterea Lui, după cum făceai în trecut, așezându-te într-o stare adecvată înaintea lui Dumnezeu, care te va binecuvânta din belșug. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători”, p.40)
  • Vai, pericolul fiecărui lucrător creștin este acela de a cădea în rutină și suficiență de sine. Noi suntem foarte înclinați să facem lucrurile pe care ne-am obișnuit să le facem, și în felul acesta ajungem să Îl slujim pe Dumnezeu pe jumătate adormiți. Una dintre cele mai dificile sarcini pe care le avem în această lume este să-l păstrăm pe creștin treaz când trece prin Ținutul Fermecat (vezi alegoria lui John Bunyan). (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători”, p.41)
  • La urma urmei, lucrarea Bisericii creștine, chiar dacă trebuie făcută de toți, adesea își datorează progresul celor câțiva indivizi care au parte de un har remarcabil. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, pp.41-42)
  • Adevărul este că majoritatea dintre noi suntem cu mult inferiori creștinilor din perioada primară, creștini care, așa cum înțeleg eu, au fost persecutați pentru că erau creștini în toate aspectele, iar noi nu suntem persecutați, deoarece cu greu se poate spune despre noi că suntem creștini. Ei erau atât de zeloși în propovăduirea și în extinderea Împărăției Răscumpărătorului, încât au devenit un deranj în epoca în care au trăit. Ei nu lăsau ereziile în pace. Ei nu și-au închipuit că ar fi putut să păstreze adevărul pentru ei, lăsându-i pe ceilalți oameni pradă ereziilor, și neîncercând să le prezinte învățăturile, ci L-au predicat pe Isus Cristos în stânga și-n dreapta, și au oferit mărturia lor împotriva oricărui păcat. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.43)
  • Trăiește câtă vreme trăiești. Nu-ți epuiza existența concentrându-te pe obiective neînsemnate, ci socotește gloria lui Cristos ca singurul lucru vrednic de puterea ta, și răspândirea adevărului Lui ca singura preocupare vrednică de puterile minții tale. Cheltuie și fii cheltuit în slujba Domnului tău! (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.45)
  • Omul care nu face din lucrarea lui o trudă va descoperi că va trebui să trudească pentru a da socoteală de lenevia lui în marea zi de apoi. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.69)
  • Un om care dorește o viață ușoară n-ar trebui să își imagineze niciodată că poate să ocupe amvonul creștin, căci nu este locul lui acolo, iar dacă ajunge într-o astfel de situație, singurul sfat pe care i-l pot da este să plece de acolo cât de curând… Un puturos nu are nicio drept să se ridice la amvon. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.69)
  • Ticăloasă trebuie să fie lucrarea aceea în care vezi un predicator ridicându-se și smulgând din el o predică într-un fel de sforăit articulat înaintea unor oameni care moțăie și ei undeva între adormire și trezire. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.70)
  • Avem nevoie de oameni înflăcărați, și vă implor să Îi cereți lui Dumnezeu să îi trimită. Secerișul nu poate fi făcut niciodată de oameni care nu trudesc, care nu își suflecă mânecile pentru a se pune la lucru. Trebuie ca ei să își abandoneze demnitățile și să se așeze la lucrarea lui Cristos, ca niște adevărați secerători. Ei trebuie să transpire în această muncă, căci nimic nu poate fi făcut la seceriș fără sudoarea frunții, nici la amvon fără sudoarea sufletului. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.71)
  • Există un soi de predicare foarte gentilă, care sună la fel de ridicol ca atunci când ai vedea pe cineva secerând grâul cu un cuțit de desfăcut plicuri și cu mâinile acoperite de mănuși ce se folosesc doar la bal. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.71)
  • Dumnezeu nu l-a trimis niciodată pe acel om care nu tulbură vreodată conștiințele oamenilor. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.73)
  • Religia adevărată ne face deosebiți de alții, așa cum Domnul nostru Isus a fost despărțit de păcătoși, dar ea nu ne închide și nu ne izolează ca și cum noi am fi prea buni sau prea blânzi ca să putem fi de folos în viața de zi cu zi. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.92)
  • Ce lucru deșert și nevrednic este când un om își face lucrul bine doar când este supravegheat. O astfel de supraveghere este necesară pentru băieții de la școală și pentru zilieri. Nu cred că te-ai gândi vreodată că ar fi nevoie să îi supraveghezi pe oamenii care au un suflet nobil. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.97)
  • Atenția acordată răsplății care vine de la Dumnezeu ucide egoismul care așteaptă întotdeauna o răsplată din partea oamenilor. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.99)
  • Găina din curte a făcut un ou și se simte atât de mândră de realizarea ei, încât este nevoită să-și cotcodăcească reușita, pentru că, nu-i așa, toți trebuie să afle despre sărmanul ou, până când toată țara vuiește de această știre nemaipomenită. Așa este și în cazul unor pretinși slujitori: lucrarea lor trebuie lăudată, altfel ei nu sunt dispuși să mai facă ceva. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.106)
  • A continua în ciuda eșecului aparent este cea mai acceptabilă dintre toate lucrările credinței și cine poate să facă această lucrare an de an este plăcut în mod cert lui Dumnezeu. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.109)
  • Nu ar trebui ca superficialitatea din lucrarea altora să fie un avertisment pentru noi, așa încât să nu ajungem în aceeași stare? A argumenta că aș putea să fiu leneș din cauza leneviei altuia este o logică bolnavă. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.114)
  • Dacă există o mie de motive pentru a renunța la lucrarea credinței tale, există cinci mii de motive pentru care să o continui. Chiar dacă sunt multe argumente în favoarea renunțării, cu mult mai multe motive sunt în favoarea perseverenței. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.116)
  • Toți copiii trebuie acum să învețe să citească. Vor învăța să citească așa încât să fie niște hoți și tâlhari educați, sau vor învăța să citească pentru a deveni slujitori ai Dumnezeului celui viu? (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.123)
  • Mă tem că trăim într-o epocă în care oamenii nu știu să citească altceva decât ziarele și revistele, nu într-una în care citesc Biblia, așa cum ar trebui. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.127)
  • Lucrarea de învățare a tinerilor are în această vreme o importanță superioară față de cum avea altădată, căci în această vreme sunt mult mai mulți dintre cei care se furișează în casele noastre și îi amăgesc pe oameni cu învățăturile lor mincinoase. De aceea, școlile duminicale trebuie să îi învețe bine pe copii. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.142)
  • Războinicii se întorc acasă, și fiecare își aduce trofeul pe umăr, spre onoarea marelui Căpitan. Ei mărșăluiesc prin poarta plină de pietre prețioase, intrând în triumf în Capitoliul ceresc, de-a lungul străzilor de aur, fiecare soldat aducând partea lui de pradă. Unde veți fi atunci? Veți fi printre soldații care merg înainte fără vreun trofeu și care nu vor adăuga nimic la strălucirea victoriei? Veți fi acolo fără a purta semnul că ați câștigat în luptă, fără a aduce vreo dovadă că ați câștigat ceva pentru Isus cu sabia și cu arcul vostru? (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.145)
  • Dacă am salvat un suflet de la moarte și am acoperit o mulțime de păcate, aceasta este o răsplată suficientă pentru noi, chiar dacă nicio ureche nu ar auzi vreodată de fapta noastră și nicio peniță nu ar înregistra-o undeva. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.150)
  • Haideți să nu fim mulțumiți decât când vedem că suntem folositori și să facem din aceasta principalul țel și principala ambiției a vieților noastre. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.153)
  • De aceea, căutați-i pe cei care au fost cândva între noi, dar au plecat dintre noi. Căutați-i pe cei care încă mai vin în congregație, dar care s-au despărțit de biserică, pe cei care se îndepărtează dintre noi și fac aceasta tocmai pentru că noi nu vedem necurăția lor. Căutați-i cu rugăciuni, cu lacrimi, cu îndemnuri, cu dorința ca Dumnezeu să le dea pocăința pentru a fi mântuiți. (Charles Spurgeon, „Sfaturi pentru lucrători, p.166)